[tabitha]

În prealabil postat de Mihailc

Definţii duhovniceşti ale celui între sfinţi părintelui nostru Grigorie din Nazianz

Simplitatea e o deprindere inactivă spre rău, iar duplicitatea este viclenia purtării.
Plăcerea e o moliciune a sufletului, iar întristarea e o muşcătură şi tulburare a inimii.
Grija e un vârtej, iar îngrijorarea e unul şi mai mare.
Reflecţia e contrapunerea de raţionamente faţă de cele ce trebuie făcute.
Judecata e fixarea deliberărilor minţii, iar respingerea lor ştiu că e plictiseala.
Învidia este topirea sufletului atunci când aproapelui îi merge bine. Din pricina invidiei se ivesc răutatea şi vătămarea.
Reproşul celor răi este o suferinţă lăudabilă.
Sfiala e o străngere de inimă de frica ruşinii, iar obrăznicia e dispreţuirea sfielii.
Sârguinţa e o concentrare spre cele ce ne stau înainte, iar destrămarea ei ştiu că e indolenţa.

Dacă vă sunt de folos, mai postez, dacă nu, mă opresc aici.

Sigur că ne sunt de folos. Dar pe cea bolduită n-am prea înțeles-o, poate detaliezi un pic pe marginea ei.