Citat:
În prealabil postat de SergiuNico
..eu unul cred in Dumnezeu..nu suficient cat trebuie dar..prefer sa stiu ca toate pacatele mele mari sunt rezolvate..si de curand a mai aparut unul..destul de mare..am pacatuit cu prietena mea..si ma tem ca Dumnezeu sa nu se intoarca impotriva mea..sau sa faca in vreun fel sa ma despart de ea sau ea de mine..si nu imi doresc asta..vreau sa fiu in aromnie si cu ea si cu Dumnezeu,
|
Niciunul dintre noi nu crede in Dumnezeu cat ar trebui. Dovada ca asa stau lucrurile e aceea ca eu, de cate ori am spus unui munte "muta-te mai incolo", nu s-a intamplat nimic.
Frica de Dumnezeu este suficienta pentru ca o spovada sa fie buna. Scris este ca frica aceasta este inceputul intelepciunii. Totusi, desi e bine, ar fi inca si mai bine sa va spovediti din dragoste pentru Dumnezeu. Ati incalcat Legea Lui, iar El a dat Legea din dragoste pentru oameni, ca sa nu le fie lor rau. Ca sa va fie bine dv si prietenei dv, pe pamant si in Cer, a dat Domnul legea pe care a dat-o. A nu o respecta are consecinte:
-in plan spiritual: pierderea starii de gratie sfintitoare, fara de care mantuirea nu este cu putinta
si
-in plan temporal: necazuri si suferinte de tot felul, pentru dv si cei din jur. Ca medic va pot spune ca cele pe care le-am constatat mai des, dintre cele usor vizibile, sunt urmatoarele doua: sarcinile nedorite si bolile transmise veneric.
Citat:
|
1. Daca ma duc la spovedanie si spun ca am pacatuit..ce imi va zice preotul? Nu imi v-a da voie sa ma impartasesc? Pentru cat timp? (aici mi-e putin greu..fiindca chestia s-a intamplat dintr-o gresala..si nu intentionez sa afle toata lumea de gresala pe care am facut-o)
|
Nu putem sti ce va va spune preotul. Este posibil sa nu va dea voie, o vreme, sa va impartasiti. Chiar si daca se va intampla aceasta, fiti convins ca e un lucru spre binele dv.
Citat:
|
2. Care ar fi sansele ca Dumnezeu sa ma si ierte?
|
Daca sunteti in dispozitia necesara iertarii, sansele sunt de 100 la suta. Iar dispozitia necesara iertarii, numita si pocainta, este nu numai sa va para rau ca l-ati mahnit pe Domnul, ci sa fiti hotarat sa nu mai repetati niciodata macar aceasta specie de pacat. Inca si mai bine ar fi sa fiti hotarat sa nu mai pacatuiti in general.
Citat:
3. Ce s-ar intampla daca nu imi fac curaj sa ii spun asta data viitoare (de Craciun [eu ma spovedesc de 2/3 ori pe an , de Craciun, Paste si a treia oara daca mai am nevoie] ) ? Ar fi degeaba sa le mai recunosc pe celelante? 
|
Din pacate, da. Ar insemna ca spovada a fost invalida. Fiindca, pentru o buna spovada, e necesar sa ne caim de TOATE pacatele de care ne amintim la momentul spovezii. Daca ascundem chiar si unul dintre ele, atunci trebuie sa ne mai spovedim odata, spunand toate pacatele pe care deja le-am marturisit si care nu au fost iertate (spovada fiind invalida), plus pacatul lasat ascuns, plus faptul ca ne-am spovedit ultima oara ascunzand un pacat.
Citat:
|
PS: va rog sa nu ma criticati pentru gresala facuta..fiindca stiu ca este o gresala facuta..si nici macar una completa nu este fiindca de pacatuit am pacatuit maxim 10 secunde..dupa care am renuntat fiindca m-am speriat..dar oare si aceste 10 secunde se considera tot pacat?
|
Nu conteaza numarul de secunde. Pacatul (prea)curviei, facut prin comisiune ("cu fapta") este deplin consumat in clipa in care are loc actul sexual. La randul sau, actul sexual, definit medical, moral si juridic nu are in vedere numarul de secunde, si nici macar daca exista sau nu penetrare, ci apozitia genitaliilor.
Prin urmare, daca ati avut intentia de a o face, daca ati facut-o nesilit si daca a avut loc apozitia (contactul) partilor genitale, ori a altor parti ale corpului carora le-ati dat (contra firii) functie genitala, chiar si doar o clipa, avem un pacat grav deplin consumat prin comisiune.
Amintindu-va de pacatoasa din Magdala care a ajuns una din cele mai mari sfinte, amintindu-va de regele David care a savarsit, intr-un mod si mai grav, un pacat din aceeasi specie cu al dv, cereti mijlocirea lor si rugati-va cu umilinta Celui care s-a jertfit ca sa fie iertat pacatul dv. Cereti, si vi se va da!
In Cristos, Domnul nostru,
M.D.