"Toată suflarea să laude pe Domnul"
"Ce se întâmplase? La strană cântăreții cântau cu multă însuflețire, dar cântarea nu se auzea ca venind dintr-un loc (de la ei), ci se petrecea ceva cu totul minunat și cu neputință de explicat. Cântarea parcă se materializase. Tot văzduhul din biserică, însăși biserica și toate cele dintr-însa cântau. Eu însumi, trupul tot, mâini și picioare, se transformaseră într-o minunată cântare. Și eu mă simțeam ca și cum pluteam pe o întindere nesfârșită și elementul pe care mă aflam și în care eu însumi mă transformasem cu totul era acea nemaiauzită cântare. Nu visam; eram cu totul treaz și conștient de sine."
Reiau un pasaj din postarea care mi-a plăcut atât de mult și iată, fie și pe ultima sută, adică la sfârșit de an bisericesc, îți întorc "mingea" cu un cuvânt dintr-o carte dragă ("Starețul meu Iosif Isihastul" - pag. 277). Îmi cer iertare pentru off-topic, însă cred că vei trăi bucurie citind mărturisirea următoare:
"Ceva asemănător s-a petrecut odinioară, când Sfântul Nectarie se afla la mănăstirea sa din Eghina, iar monahiile din obște i-au cerut să tâlcuiască cuvintele "Toată suflarea să laude pe Domnul". Atunci el le-a răspuns "Vă voi răspunde în timp, așteptați". Și într-o noapte de vară cu lună plină au ieșit pe câmp pentru a face Pacevernița cu Acatistul BUnei Vestiri. Sfântul, după terminarea Paceverniței, le-a spus monahiilor să-și continue rugăciunea în genunchi, după care el însuși s-a dus puțin mai departe și a îngenunchiat.
Pentru o clipă, monahiile, într-un chip mai presus de fire și de netâlcuit, au auzit și au simțit că fiecare piatră, arbust sau floare de noapte, fiecare stâncă și toate bisericuțele de pe acel versant de munte, stelele și luna, întreaga zidire neînsuflețită a început să laude pe Dumnezeu într-un chip de negrăit. Iar când la acestea s-a adăugat doxologia adusă de greieri, de cucuvele și de celelalte păsări de noapte, uimirea pricinuită de belșugul de Har a topit inimile maicilor. Astfel, cu puterea rugăciunii Sfântului Nectarie au primit înștiințare în chip simțit despre tâlcuirea stihului din psalmi. Toată zidirea lăuda pe Domnul, Creatorul și Ziditorul, într-un singur glas."
|