Citat:
În prealabil postat de sophia
In Ortodoxie cel putin, conteaza foarte mult dogma si mai putin faptele bune din cate am observat.
|
Oare tu te aștepți ca faptele bune să fie trâmbițate?
Sau poate vrei să citim în ziar la rubrica "fapte bune": astăzi, în localitatea cutare, la ora cutare, creștinul cutare a făcut miluință dînd unui cerșetor un covrig/o pereche de ghete/o pătură de lână".
Matei 6, 1-4: Despre milostenie
1. Luați aminte ca faptele dreptății voastre să nu le faceți înaintea oamenilor,
ca să fiți văzuți de ei; altfel nu veți avea plată de la Tatăl vostru Cel din ceruri.
2. Deci, când faci milostenie,
nu trâmbița înaintea ta, cum fac fățarnicii în sinagogi și pe ulițe, ca să fie slăviți de oameni; adevărat grăiesc vouă: și-au luat plata lor.
3. Tu însă, când faci milostenie, să nu știe stânga ta ce face dreapta ta,
4. Ca
milostenia ta să fie într-ascuns, și Tatăl tău, Care vede în ascuns, îți va răsplăti ție."
Vezi așadar că în Ortodoxie pur și simplu lucrează Porunca lui Hristos.
*
Acum vin și eu cu o observație: am observat, ca o caracteristică permanentă a predicilor Patriarhului nostru, apelul neîncetat la miluință, la ajutorarea aproapelui. E vorba despre Patriarhul Bisericii Ortodoxe. Și alte fapte bune recomandă Patriarhul, constant: rugăciunea, postul, îngrijirea bătrânilor, studiul Scripturii etc. De aici eu înțeleg că în Ortodoxie nu e despărțitură între dogmă și faptele bune. Ci firescul raport de continuitate.