Citat:
În prealabil postat de Florinvs
Atunci cand doi oameni sunt impreuna, si cand vorbim de o familie, totusi nu cred ca este normal ca sa existe bugete separate pentru sot si sotie!
Cei doi trebuie sa se sfatuiasca, sa se inteleaga, asupra modului de cheltuire a banilor! Iar intr-o casatorie intemeiata pe sentimente autentice, discutiile de genul ca tu castigi mai mult si eu mai putin nu trebuie sa existe- fiecare castiga in functie de meseria si domeniul de activitate care i-a placut si in care lucreaza.
Pentru cheltuieli legate de concedii, relaxare, normal este ca atunci cand pleci intr-un concediu, excursie, etc, fiind sot si sotie (sau chiar necasatoriti inca, dar fiind impreuna) sa pleci tot impreuna!
|
Desigur că mergi în concediu împreună! :) Daca citesti mai bine, si eu am spus că trebuie stabilite responsabilitătile (de cheltuieli) ale fiecăruia, de comun acord se intelege, în functie de ceea ce îsi permite să suporte din salariul său. Prin bugete separate înteleg conturi în bancă separate, nu un cont comun pentru amândoi. Eu cel putin la concluzia asta am ajuns. Creează o mai mare responsabilitate din partea ambelor părti. Desigur, fiecare familie este un univers, si nu există un arhetip universal valabil. Ce merge într-o familie poate să nu meargă în alta.
Când este discrepantă mare de câstiguri este cel mai greu. În cazul sorei Florentinei, care a deschis topicul de fată, sotul ei desigur că ar trebui să îi dea si niste bani de cheltuială pentru care să nu-i ceară socoteală, ceva doar al ei, de care să dispună cum vrea. Asa ar fi normal, pentru că si ea are un aport la bunăstarea casei, deci ar trebui să i se permită si ei un fel de venit, pentru care să nu trebuiască să aducă justificări ce si cum cheltuie. Este vorba de o anume libertate pe care trebuie să ne-o acordăm în căsnicie, eu asa o înteleg.
Eu stiu si cazul la extrema cealaltă, când sotia câstigă foarte bine, iar sotul rămâne fără serviciu pe timp îndelungat. Chiar s-a ajuns la divort în familia respectivă, iar faptul că el nu mai aducea bani în casă cred că a atârnat cel mai greu. Nu era o familie de crestini practicanti. Poate dacă ar fi fost nu se ajungea la divort. Sotia respectivă a avut răbdare câtiva ani buni, i se poate reprosa că n-a fost întelegătoare? Dacă ar fi fost credincioasă poate ar fi avut mai multă răbdare si s-ar fi rugat pentru rezolvarea situatiei critice din familie. Pentru că nici a-l arunca pe celălalt în stradă nu este crestineste, oricât de îndreptătit ai crede că esti.