Citat:
În prealabil postat de delia31
Limbajul poetic de dupa rugaciune, e singurul care se apropie de limba edenica in care vorbeau Adam si Eva cu si despre Cel Necuprins, Negrait, Neapropiat, Netalcuit...
Or, aici, e prea mult exces de explicit (tautologie intentionata).
|
"Și cântec istovește
ascuns cum numai marea
meduzele când poartă
sub clopotele reci..."
Zice Ion Barbu.
*
Simt că sunt mai mult decît știu să fiu,
Am putințe mai mari decît pot,
Trăiesc și altfel decît în acest chip viu
Trec dincolo de marginile trupescului sicriu.
Carne, suflare, minte, nu m-alcătuiesc tot...
(V. Voiculescu)
*
Sunt slab, sămânță care-o suflă vântul
Pe stepele vieții îndelung
Dar el mă suflă unde vreau s-ajung!
(V. Voiculescu)