Citat:
În prealabil postat de iustin10
.
Si in plus ,venea la pachet si cu putina dezamagire ,adica daca ne-ai promis atatea ,si ai facut asa multe minuni , de ce nu te arati puternic in fata celor ce te acuza,si in fata multimii ,ca sa transam odata pentru totdeauna autoaritatea
A fost un fel de 'care pe care'
Miza umana era evidenta ,cine e seful !
Miza dumnezeirii insa era cu totul alta,si oamenii nu aveau de unde sa o stie ,era vorba de mantuirea intregului neam omenesc , si neapararea in fata agresorului .
Cu o noblete inimaginabila pentru mintea umana ,Dumnezeu nu se apara in fata celor ce il agreseaza,desi ar fi putut sa o faca .
Aceasta ca sa arate ca da libertate omului , si ca pacatul nu e invins tot prin violenta,ci prin mila si iertare si sacrificiu
Practic ne-a facut pe toti de ras ,care credeam ca in cuie il vom lega pe Dumnezeu , cand de fapt El a lasat sa I se bata cuie ca sa le scoata pe ale noastre .
Noi eram cei rastingiti (in moarte si pacat) ,nu El.
|
in sensul ca ne lasa sa platim pentru pacatele noastre atat noi cat si copiii nostri...
Da, si eu cred ca au fost dezamagiti, asa cum am fost si eu si poate si altii, chiar si in ziua de azi...
Poate ca nu intelegem noi cu mintea noastra cum a gandit Dumnezeu, dar poate el in maretia Lui nu a fost atat de grav ranit ca L-au batut si scuipat niste prosti ( asa cum nu e deranjat un leu sau un elefant de intepaturile tantarilor, sau ma rog e deranjat, dar nu moare cu una cu doua, nici nu pleaca din padure, nici nu a ajuns specia la extinctie, inca..,)
Insa, intr-un fel, tot ne-a abandonat

...in sensul ca ne lasa sa platim pt pacatele noastre atat noi cat si copiii nostri, ceea ce cred ca e cel mai dureros...adica daca eu nu m-as mantui in schimb copilul meu ar reusi, as fi cea mai fericita, insa sa vad ca nici el/ea nureuseste ( pt ca nu sunt nici eu in stare sa-l invat si sa-l conving sa faca ce trebuie) si merge-n iad alaturi de mine...ar fi cea mai cumplita pedeapsa
( ma gandesc, desi poate e o erezie, ca asa cum budistii cred intr-un " ciclu karmic" caree parcurs de aceasi persoana in mai multe vieti, si in urma caruia ajunge la mantuire, in credinta noastra acelasi lucru se realizeaza in generatii succesive : pacatul se plateste pana la al nustiu catelea neam, iar virtutea se rasplateste tot asa...si poate de-asta speram cu totii ca copiii nostri se vor mantui si ne vor usura si noua osanda, intr-un fel, si pe a stramosilor nostri cat de cat, sau din contra, exista posibilitatea sa ne afundam mai rau...eustiu ca mantuirea nu se poate realiza decat prin interventia directa a lui Dumnezeu, insa nu e garantata nimanui si tine de liberul arbitru al fiecaruia, daca o vrea si face tot posibilul pt ea, sau nu...)