Citat:
În prealabil postat de AlinB
Haha, nu-mi vine sa cred, sustine ca Sf. Impartasanie nu e neaparat necesara vietii duhovnicesti.
|
Într-adevăr, individul, dacă-i pui toate "teologumenele" cap la cap, pare a începe să construiască un soi de sectă sui generis.
Să o luăm pe rând: atitudinea față de ierarhia bisericească, în speță față de Sfântul Sinod (vezi refuzul de a citi ce scrie în Tomosul de canonizare) - una de sfidare.
Atitudinea față de practica Bisericii - vezi problema calendarului, a cărui autoritate nu o recunoaște - una de sfidare.
Atitudinea față de preoți - dar mai bine să-l lăsăm pe Emilian să se exprime singur:
De aceea părintele Haralambie, greșește profund. Și vroiam să îl ajut, dar când am văzut câtă aroganță are, cu câtă superioritate mă privește, pe mine inferiorul și cum aruncă pe jos ajutorul și calcă în picioare ajutorul, m-am oprit, nu vreau să fiu pricina căderii lui. Căci destul, și el, ca noi toți, e chinuit de diavoli, de lume și de trup. Sfântul Ioan Gură de Aur, spune în tratatul despre preoție, că ”iadul va fi pavat cu fețe bisericești”
Atitudinea față de Împărtășanie, s-a văzut.
Atitudinea față de portul de arme, specific iehovistă, s-a văzut pe celălalt topic.
Cea mai mare problemă a individului, însă, nu este că are o gândire profund sectară. Ci că nu o recunoaște, măcar formal. Sectarul cinstit spune, nu mai vreau să fiu ortodox/catolic etc., plec și-mi fac biserica mea, mă declar Papă, etc.
Dar Emilianul vrea, oarecum, să fie și în Biserică și în afara ei. Ideal, se gândește, ar fi să se schimbe Biserica după mintea lui. Să învețe preoții de la el, să se modifice calendarul după cum vrea el, să se modifice retroactiv motivele de canonizare a unor sfinți etc. Să transforme Biserica în propria lui sectă.
De aceea, genul ăsta de individ e mai primejdios decât o mie de adventiști sau iehoviști. Și când te gândești că ar putea ajunge preot. Ferească Dumnezeu.