[Ioan_Cezar]

În prealabil postat de GMihai

Uite, se naşte un copil, care la un an moare într-un incendiu provocat de un cutremur. Şi pentru că s-a întâmplat să nu fie nici botezat, mai vine şi Biserica învaţă că sufletul copilului va ajunge în Iad.
Oare cine o fi de vină pentru asta ? Oi fi eu ? Oi fi tu ? O fi Adam ? N-o fi nimeni ? Că Dumnezeu, am stabilit deja, e bun, iar dacă se întâmplă câte ceva rău pe lume, musai să inventăm un artificiu prin care să-l derobăm de responsabilitate.

Mihai, lăsînd glumele dintre noi la o parte, măcar că prea grozave n-au fost, îţi propun mai întâi să punem în surdină criteriul acesta al stabilirii şi atribuirii vinei şi vinovaţilor. Dacă voim să construim o relaţie de dragoste cu Dumnezeu, aşa cum El voieşte mai întâi, cred că primul lucru e să renunţăm la reproşuri şi la atribuirea vinei, precum şi la o întreagă mentalitate juridică. De voim dragoste, să ne ferim de a rezolva problema la Tribunal, eşti de acord?...:)

Tu repeţi că Dumnezeu trebuie să aibă o responsabilitate, să Se îngrijească de Creaţia Lui.
Iar eu te întreb, mai întâi: ce te face să crezi că, deja, nu o are?
Faptul că noi nu putem da răspunsuri care să mulţumească pe toată lumea la întrebări legate de situaţii ca aceasta pe care o expui mai sus, înseamnă automat şi cert că Dumnezeu nu îşi exercită responsabilitatea? Crezi că ar fi posibile şi alte interpretări?