Eu pot sa-l inteleg pe Avraam. Si stii de ce? Pentru ca nu e bine sa ne facem idoli din oameni. Nici din mama, nici din tata, nici din copii. Cred unul dintre mesajele trimise prin Avraam de Dumnezeu acesta este. Dovada ca Dumnezeu nici n-a ingaduit ca fiul lui Avraam sa fie ucis. Avraam a fost doar incercat, adica pus sa aleaga intre Dumnezeu si idolul sau (copilul).

Iisus vine si spune acelasi lucru. Iubirea de Dumnezeu trebuie sa aiba prioritate. In zilele noastre, unii parinti isi inchina copiii lui Dumnezeu lasandu-ui sa devina calugari. E tot o jertfa. Iar unii adulti se aduc jertfe vii pe ei insisi, prin calugarie. Totul este cu putinta doar cu ajutorul lui Dumnezeu. In logica omeneasca, acest lucru e greu de acceptat.

In calitate de crestini, suntem chemati sa uram pacatul si atat. Nu trebuie sa avem sentimente de ura fata de cel care intr-un anumit moment greseste, caci este si el ca si noi, sluga Altuia. Nu stim cum evolueaza lucrurile si cum se corecteaza si chiar ne-o ia inainte pe drumul mantuirii. Eu admit profunzimea gandirii lui Nicolae Steinhardt. Un adevarat evreu si un adevarat crestin.

Nu-mi plac textele care-i culpabilizeaza pe evrei la gramada. Daca Iisus ar trai in zilele noastre, la fel L-ar rastigni si alte neamuri care prefera pacatul, banii si slava lumeasca, nu mantuirea. Prin pacatul meu, si eu Îl rastignesc pe Iisus din mine in felul meu. Da, Iisus ar trebui sa fie in mine , in tine si in toti crestinii pentru a ne ajuta sa facem voia Sa. Prin Sfanta Impartasanie, El intra in trupurile noastre. Daca facem pacate mari, chiar daca ne impartasim la biserica, El nu ramane in noi...