Citat:
În prealabil postat de crinrin
Sunt situatii in care omul nu se lasa operat, chiar daca este grav bolnav. Si atunci, preotul il tine aproape, lasandu-i omului impresia ca va fi dupa cum ii pofteste lui inima, operandu-l in timp, aproape pe nesimtite, vindecandu-l de boala de care sufera.
Mi se pare ciudat sa spuna cineva ca preotul, crezandu-le nestiutoare, a inceput sa incurajeze si sa bagatelizeze curvia. Care sa fi fost scopul? Tocmai ca o fi inteles parintele ca femeia mai fusese si pe la alti preoti si ca toti i-au spus ca nu procedeaza bine. Si daca ceilalti n-au reusit s-o ajute in felul asta, era clar ca n-ar fi folosit-o cu nimic pe femeie, daca i-ar fi spus si el acelasi lucru. Asa ca a incercat sa si-o apropie, dandu-i impresia ca o intelege si n-o pune la zid. Incet, incet ar fi tamaduit-o.
Cum se face ca dupa ce a stat cativa ani in situatia aia, a reusit sa se rupa de pacat? Credeti voi ca diavolul curviei lasa sa-i scape din gheare un om asa usor? E nevoie de multa rugaciune.
Acum o fi pe picioarele ei, din punct de vedere material, dar duhovniceste nu stim cat este de tamaduita.
Trebuie taiata radacina pacatului. Pentru ca daca radacina sta inca bine infipta in inima omului, isi va arata lucrarea cu alta ocazie.
|
Va spun eu ca e mai bine. da. a inceput sa simta frica de Dumnezeu. Colaborez cu ea. Merge la Biserica, a inceput sa citeasca Sfanta Scriptura, se simte in sfarsit confortabil singura. de fapt , a cazut in aceasta stare din cauza saraciei dupa ce a ramas vaduva. s-a simtit dintr-o data singura, fara nici un sprijin, debusolata. A trecut prin greutati. si-a vandut casa sa se descurce, si-a cumparat ceva mai mic, acum are si un salar din care traieste, a acceptat singuratatea, Dumnezeu lucreaza ca este milostiv si foarte bun. Femeia ma suna mereu, vorbim saptamanal si sunt foarte bucuroasa ca a trecut cu bine peste aceasta aceasta perioada grea din viata , peste ispita in care a cazut.
Ca ea sunt mii, care trec prin greutati si care cad in ispite de tot felul. Principalul este sa existe un om, la momnentul potrivit, care sa le intinda o mana de ajutor , la propriu.
Nu am spus preotului ca a mai mers si la altii. Nu avea rost. Daca din start incepi asa, e ca si cum dai dovada ca nu ai incredere nici in cel din fata ta. Si de altfel am mers foarte hotarate, si pline de speranta, mai ales ca foarte multi oameni din acea zona il recomandau. Eu eram straina de zona. Pana la urma , am luat-o cu mine, la duhovnicul meu, la una dintre manastirile din Romania.