Citat:
În prealabil postat de Krautrock
Acum am inteles cum sta treaba. Spatiul insusi e finit. Dar nu are o margine sa iesi din el, ci orice dreapta are capetele lipite formand un fel de bucla spatiala. Nu spun ca dreptele ar fi rotunde, pentru ca dreptele sunt drepte, adica ele sunt multimi de puncte care au proprietatea ca poti sa mergi de la unul la altul fara sa schimbi directia, luand-o deci pe drumul cel mai scurt.
Acum am inteles cum sta treaba. Doar ca eu numeam curbura pozitiva tocmai proprietatea unei drepte intr-un spatiu de a forma o bucla.
Mi-ati raspuns frumos la intrebarea a doua. Ce nu pricep eu acum sunt trei lucruri:
1. De ce are luna faze?
2. De ce in timpul eclipselor luna are o culoare rosiatica?
3. De ce atunci cand la noi e zi, in Australia sau prin alte parti e noapte?
Si pentru ca topicul acesta este despre Big Bang si nasterea Universului, ati putea sa-mi raspundeti mai in detaliu la intrebarea cum a aparut lumea aceasta a dumneavoastra in care dreptele formeaza bucle? Ca tot am auzit ca a fost facuta prin Cuvant. Vreau si eu o explicatie mai detaliata, un scenariu al creatiei de exemplu explicat pe secunde, inclusiv cu modul in care spatiul a dobandit aceasta geometrie interesanta.
|
Răspuns:
1. Fazele lunii, dacă le-ai observat se repetă regulat și avem faze de creștere și de descreștere între luna nouă și luna plină. ''Ciclul lunar dureaza 28-29 zile si trece prin 4 faze distincte: luna noua, primul patrar (luna in crestere), luna plina, ultimul patrar (luna in descrestere).''
Chiar dacă ni se pare că Luna este luminată direct de Soare ea defapt este luminată nu de Soare ci de oglinda plană a pămîntului și mărilor adică de zona însorită a lor. Deci prin reflexie este luminată Luna și nu direct de Soare.
Fizic Luna are faze pentru că ea se mișcă pe cerul nopții astfel încît, luminată de soare din oglinda plană a pămîntului și mărilor, să ne informeze corect și drept despre perioada de timp a lunii în care ne aflăm. Adică prin fazele ei ea face de la Dumnezeu ca să putem știi foarte ușor, cu o simplă privire pe cer, cîte zile și nopți au trecut de la Luna plină anterioară. Dacă ținem evidența lunilor pline pe parcursul unui ciclu solar și privim și la faza lunii în care ne aflăm atunci putem știi exact în ce zi sau noapte a anului ne aflăm. Anul îl putem măsura cu ajutorul unui ceas solar care măsoară umbrele unor dreptare în fiecare zi ajungînd pînă la cea mai scurtă umbră în cea mai lungă zi a anului și în cea mai lungă umbră în cea mai scurtă zi a anului. Un an solar are 365 de zile și 12-13 cicluri lunare și 52 de săptămîni. Deci fazele lunii ne ajută așa cum scrie în Scriptură la măsurarea zilelor, lunilor și anilor căci Soarele și Luna și Stelele sunt puse pe Cer prin Cuvînt ca să fie oamenilor spre semne, anotimpuri și vremi.
2. În timpul eclipselor de Lună dacă ai urmărit fazele eclipselor de Lună atunci ai observat că ea este luminată mai întîi dintr-o parte, apoi Luna devine luminată pe o porțiune tot mai mică pînă nu mai e luminată deloc cînd ea devine roșiatică și apoi este luminată treptat din partea opusă pe porțiuni tot mai mari.
Nu are cum să se interpună pămîntul văzut ca sferă între Soare și Lună pentru că luminanța sau intensitatea luminoasă a părților luminate din Lună nu scade pe timpul eclipsei de Lună așa cum ar fi firesc să scadă dacă s-ar interpune un obiect opac în fața unei surse de lumină nepunctiformă ci discoidală așa cum este Soarele. Păi dacă presupunem că soarele ar fi format din 1000 de becuri și atunci cînd e lună plină toate becurile ar lumina direct Luna ar trebui ca atunci cînd pămîntul se interpune între Soare și Lună, un număr de becuri să nu mai vadă direct luna deoarece s-a interpus pămîntul și prin urmare luminanța sau intensitatea luminoasă ar trebui să se vadă cum scade adică ar trebui să vedem o diferență mare de luminanță, de intensitate luminoasă între faza de lună plină și faza de lună ca un C pe zonele rămase luminate. Lucru care nu se întîmplă deci nu se interpune pămîntul văzut csa planetă sferică între Soare și Lună la eclipsa totală de Lună.
Fenomenul care se întîmplă este acela că Luna ajunge exact la distanța maximă față de soare Soarele și cum soarele aleargă pe cer mai repede ca Lună și cum spațiul este finit este normal ca să vedem cum Luna iese din conul Luminos dintr-o parte și intră în el înapoi din partea cealaltă. Iar acest lucru e posibil doar pentru că Luna este luminată de oglinda plană a pămîntului și mărilor și pentru că reflexia în ambele direcții ce ajunge pînă la Lună acoperă toată suprafața Pămîntului și asta o putem înțelege clar la eclipsa de Lună.
Luna devine roșiatică pentru că exact în momentul culminant și la faza de eclipsă totală de Lună există totuși destulă lumină care să ajungă la Lună dar lumina aia are la activ pe direcția ei mai mult de o unică reflexie. Deci tocmai atunci ajung raze de lumină care au mai multe reflexii la activ și cum lumina la trecerea prin straturile de aer care se văd pe cer albastre își pierde componenta albastră de parcă ar fi filtrată rămîne ca razele ce o scaldă la momentul maxim al eclipsei să conțină lumină cu o componență mai mult roșie decît albastră, pentru că lumina roșie nu a fost filtrată de straturile de aer.
3.Păi atunci cînd la noi e zi, in Australia sau prin alte parti e noapte pentru că Lumina de la soare suferă fenomenul de refracție la trecerea prin mediu, prin straturile de aer, formîndu-se un con rond concav cu baza pe pămîntul plat și mările plate. Tot ce e în interiorul conului e zi, între dimineață și seară, iar tot ce e în afară e noapte. De aceea avem și răsărituri și apusuri
și de aceea vedem o unică față a lunii pentru că în curbă concavă merge și imaginea de la Lună și de la Soare.
Soarele deși e semisferic și cu partea discoidală plană paralelă cu pămîntul plat și cu mările plate el se vede sub orice unghi l-ai privi de parcă direcția privirii tale ar fi perpendiculară pe discul lui. Asta se datorează refracției luminii și a imaginii lui prin mediu deci din orice unghi ai privi soarele de sub soare ai să-i vezi discul plat și rotund de parcă te-ai afla exact sub el și tu atunci ca prostul cînd îl vezi rotund îți zici că soarele e sferic dar dacă ar fi sferic s-ar justifica o pierdere atît de mare de energie care s-ar duce în toate direcțiile? Nu e mai eficientă veioza sau farul de mașină? Și dacă ar fi sferic atunci oare cum ar arăta o eclipsă făcută de o bilă plasată în fața unui bec și cum ar arăta una făcută de o semisferă pusă în fața unei alte veioze, adică în fața unei semisfere?
Deci Soarele și Luna sunt sigur semisferice și aleargă pe deasupra pămîntului plat și a mărilor plate și așa au fost făcute ele prin Cuvînt acum 7524 de ani de către Dumnezeu! Din Soare izvorăște și curge lumina și căldura bună în jos spre noi și din Lună izvorăște frigul și întunericul bun și curge în sus pre apele de deasupra cerurilor. Minunat de înțelept, de bun și de frumos!
Iată de ce izvoarele apelor curgătoare sunt atît de reci și de bune!.. darmite atunci izvorul de Cuvînt... cît e de bun?