[Trimisul]

În prealabil postat de Krautrock

Acum am inteles cum sta treaba. Spatiul insusi e finit. Dar nu are o margine sa iesi din el, ci orice dreapta are capetele lipite formand un fel de bucla spatiala. Nu spun ca dreptele ar fi rotunde, pentru ca dreptele sunt drepte, adica ele sunt multimi de puncte care au proprietatea ca poti sa mergi de la unul la altul fara sa schimbi directia, luand-o deci pe drumul cel mai scurt.

Acum am inteles cum sta treaba. Doar ca eu numeam curbura pozitiva tocmai proprietatea unei drepte intr-un spatiu de a forma o bucla.

Mi-ati raspuns frumos la intrebarea a doua. Ce nu pricep eu acum sunt trei lucruri:

1. De ce are luna faze?
2. De ce in timpul eclipselor luna are o culoare rosiatica?
3. De ce atunci cand la noi e zi, in Australia sau prin alte parti e noapte?

Si pentru ca topicul acesta este despre Big Bang si nasterea Universului, ati putea sa-mi raspundeti mai in detaliu la intrebarea cum a aparut lumea aceasta a dumneavoastra in care dreptele formeaza bucle? Ca tot am auzit ca a fost facuta prin Cuvant. Vreau si eu o explicatie mai detaliata, un scenariu al creatiei de exemplu explicat pe secunde, inclusiv cu modul in care spatiul a dobandit aceasta geometrie interesanta.

Răspuns:

1. Fazele lunii, dacă le-ai observat se repetă regulat şi avem faze de creştere şi de descreştere între luna nouă şi luna plină. ''Ciclul lunar dureaza 28-29 zile si trece prin 4 faze distincte: luna noua, primul patrar (luna in crestere), luna plina, ultimul patrar (luna in descrestere).''

Chiar dacă ni se pare că Luna este luminată direct de Soare ea defapt este luminată nu de Soare ci de oglinda plană a pămîntului şi mărilor adică de zona însorită a lor. Deci prin reflexie este luminată Luna şi nu direct de Soare.

Fizic Luna are faze pentru că ea se mişcă pe cerul nopţii astfel încît, luminată de soare din oglinda plană a pămîntului şi mărilor, să ne informeze corect şi drept despre perioada de timp a lunii în care ne aflăm. Adică prin fazele ei ea face de la Dumnezeu ca să putem ştii foarte uşor, cu o simplă privire pe cer, cîte zile şi nopţi au trecut de la Luna plină anterioară. Dacă ţinem evidenţa lunilor pline pe parcursul unui ciclu solar şi privim şi la faza lunii în care ne aflăm atunci putem ştii exact în ce zi sau noapte a anului ne aflăm. Anul îl putem măsura cu ajutorul unui ceas solar care măsoară umbrele unor dreptare în fiecare zi ajungînd pînă la cea mai scurtă umbră în cea mai lungă zi a anului şi în cea mai lungă umbră în cea mai scurtă zi a anului. Un an solar are 365 de zile şi 12-13 cicluri lunare şi 52 de săptămîni. Deci fazele lunii ne ajută aşa cum scrie în Scriptură la măsurarea zilelor, lunilor şi anilor căci Soarele şi Luna şi Stelele sunt puse pe Cer prin Cuvînt ca să fie oamenilor spre semne, anotimpuri şi vremi.

2. În timpul eclipselor de Lună dacă ai urmărit fazele eclipselor de Lună atunci ai observat că ea este luminată mai întîi dintr-o parte, apoi Luna devine luminată pe o porţiune tot mai mică pînă nu mai e luminată deloc cînd ea devine roşiatică şi apoi este luminată treptat din partea opusă pe porţiuni tot mai mari.

Nu are cum să se interpună pămîntul văzut ca sferă între Soare şi Lună pentru că luminanţa sau intensitatea luminoasă a părţilor luminate din Lună nu scade pe timpul eclipsei de Lună aşa cum ar fi firesc să scadă dacă s-ar interpune un obiect opac în faţa unei surse de lumină nepunctiformă ci discoidală aşa cum este Soarele. Păi dacă presupunem că soarele ar fi format din 1000 de becuri şi atunci cînd e lună plină toate becurile ar lumina direct Luna ar trebui ca atunci cînd pămîntul se interpune între Soare şi Lună, un număr de becuri să nu mai vadă direct luna deoarece s-a interpus pămîntul şi prin urmare luminanţa sau intensitatea luminoasă ar trebui să se vadă cum scade adică ar trebui să vedem o diferenţă mare de luminanţă, de intensitate luminoasă între faza de lună plină şi faza de lună ca un C pe zonele rămase luminate. Lucru care nu se întîmplă deci nu se interpune pămîntul văzut csa planetă sferică între Soare şi Lună la eclipsa totală de Lună.

Fenomenul care se întîmplă este acela că Luna ajunge exact la distanţa maximă faţă de soare Soarele şi cum soarele aleargă pe cer mai repede ca Lună şi cum spaţiul este finit este normal ca să vedem cum Luna iese din conul Luminos dintr-o parte şi intră în el înapoi din partea cealaltă. Iar acest lucru e posibil doar pentru că Luna este luminată de oglinda plană a pămîntului şi mărilor şi pentru că reflexia în ambele direcţii ce ajunge pînă la Lună acoperă toată suprafaţa Pămîntului şi asta o putem înţelege clar la eclipsa de Lună.

Luna devine roşiatică pentru că exact în momentul culminant şi la faza de eclipsă totală de Lună există totuşi destulă lumină care să ajungă la Lună dar lumina aia are la activ pe direcţia ei mai mult de o unică reflexie. Deci tocmai atunci ajung raze de lumină care au mai multe reflexii la activ şi cum lumina la trecerea prin straturile de aer care se văd pe cer albastre îşi pierde componenta albastră de parcă ar fi filtrată rămîne ca razele ce o scaldă la momentul maxim al eclipsei să conţină lumină cu o componenţă mai mult roşie decît albastră, pentru că lumina roşie nu a fost filtrată de straturile de aer.

3.Păi atunci cînd la noi e zi, in Australia sau prin alte parti e noapte pentru că Lumina de la soare suferă fenomenul de refracţie la trecerea prin mediu, prin straturile de aer, formîndu-se un con rond concav cu baza pe pămîntul plat şi mările plate. Tot ce e în interiorul conului e zi, între dimineaţă şi seară, iar tot ce e în afară e noapte. De aceea avem şi răsărituri şi apusuri
şi de aceea vedem o unică faţă a lunii pentru că în curbă concavă merge şi imaginea de la Lună şi de la Soare.

Soarele deşi e semisferic şi cu partea discoidală plană paralelă cu pămîntul plat şi cu mările plate el se vede sub orice unghi l-ai privi de parcă direcţia privirii tale ar fi perpendiculară pe discul lui. Asta se datorează refracţiei luminii şi a imaginii lui prin mediu deci din orice unghi ai privi soarele de sub soare ai să-i vezi discul plat şi rotund de parcă te-ai afla exact sub el şi tu atunci ca prostul cînd îl vezi rotund îţi zici că soarele e sferic dar dacă ar fi sferic s-ar justifica o pierdere atît de mare de energie care s-ar duce în toate direcţiile? Nu e mai eficientă veioza sau farul de maşină? Şi dacă ar fi sferic atunci oare cum ar arăta o eclipsă făcută de o bilă plasată în faţa unui bec şi cum ar arăta una făcută de o semisferă pusă în faţa unei alte veioze, adică în faţa unei semisfere?

Deci Soarele şi Luna sunt sigur semisferice şi aleargă pe deasupra pămîntului plat şi a mărilor plate şi aşa au fost făcute ele prin Cuvînt acum 7524 de ani de către Dumnezeu! Din Soare izvorăşte şi curge lumina şi căldura bună în jos spre noi şi din Lună izvorăşte frigul şi întunericul bun şi curge în sus pre apele de deasupra cerurilor. Minunat de înţelept, de bun şi de frumos!

Iată de ce izvoarele apelor curgătoare sunt atît de reci şi de bune!.. darmite atunci izvorul de Cuvînt... cît e de bun?