[iuliu46]

În prealabil postat de CristianR

Eu am înțeles așa: Harul (energiile necreate) izvorăsc din Dumnezeu după cum lumina izvorăște din Soare. Dar lumina nu se poate despărți de Soare, că dacă stingi sursa, rămâi fără lumină.

Părintele D. Stăniloae făcea o altă analogie, mai potrivită decât cea cu Soarele, pentru că folosea persoane.

Ce am înțeles: O persoană care te iubește te învăluie cu iubirea ei, pe care o simți atunci când este în preajma ta ca pe o energie binefăcătoare; o simți și într-un cuvânt pe care ți-l adresează, într-o mângâiere. Toate astea sunt în legătură directă cu persoana care te iubește și nu pot fi despărțite de ea. Dacă ea pleacă, dispare și această manifestare simțită a iubirii ei pentru tine.

Prin urmare, așa e și cu harul: o manifestare a iubirii lui Dumnezeu pentru noi, prin care ne împărtășește ceva din persoana Sa. Ne face părtași într-o anumită măsură vieții Sale dumnezeiești, sfinte, veșnice. Ne sfințește, ne îndumnezeiește și pe noi.

Iubirea Lui nu se poate manifesta despărțită de Persoana Sa; nu o poți separa și trimite în lumea creată.

Catolicii, însă, au mers pe ideea unei energii despărțite de Dumnezeire, și atunci aceasta nu putea face parte decât din cele create, pentru că necreat nu este decât Dumnezeu – pe care o numesc grație.

Pai fiinta e despartita de creatie. De ce nu se poate manifesta iubirea Sa in creatie ? Tu nu intelegi ca acolo unde se spune ca nu poti separa iubirea, caldura si asa mai departe, inseamna ca Dumnezeu nu ramane niciodata fara iubire sau caldura, acestea izvorasc mereu din Dumnezeu fiind calitati sau puteri necreate ale Sale. Dar nu inseamna ca ele se manifesta in creatie cu tot cu persoana divina.:)

În prealabil postat de Igor_Paslusnik

Spune româneşte: nu am înţeles cum adică "se trimite". Dar din ruşine ca să nu arăţi că nu ştii, mă acuzi pe mine, mă ponegreşti, cum că aş minţi. Nu mint şi nu am nimic din nicio erezie, dar tu nu ai har. Atât pot să spun. Dacă ai fi avut, prin dragoste, smerenie, ascultare, ai fi înţeles.

Deci răspunsul:

Dumnezeu se trimite, adică Dumnezeu Tatăl trimite pe Duhul Sfânt în om, asta înseamnă se trimite.

Când nu înţelegi un lucru, smereşte-te şi recunoaşte că nu înţelegi, nu te mândri şi împroşca cu nimicuri.

Parintele Cleopa spune ca "NU Dumnezeu se trimite", adica nu vine El ci trimite harul, Teologul Igor citeste ca Dumnezeu se trimite.