Citat:
În prealabil postat de nacu simona
Accentul cade pe codependent, el fiind cel care trebuie sa-si restabileasca echilibrul, evitand sa mai supervizeze raul din celalalt.
|
In practica recuperarii din alcoolism, asa cum se petrece ea in AA si in cabinetele medicale asociate, dependentul aflat in abstinenta isi centreaza efortul/bunavointa asupra lucrului cu sine. El invata sa nu mai astepte de la partenerul de viata ajutor/inspiratie/"iubire" ci se centreaza pe sine, mai intai, in sensul ca isi asuma responsabilitatea in mod onest si se concentreaza asupra propriilor sarcini de recuperare. E un program in pasi succesivi.
Inclusiv atunci cand codependentul il mai ispiteste (sau asa i se pare ca ar fi, desi nu-i mereu asa) cu cate o conduita ori situatie dificila, alcoolicul aflat in recuperare stie ca problema e a lui in primul rand, a lui insusi iar nu a codependentului.
Invatam sa ne asumam responsabilitatea si sa ne aratam grija pentru viata noastra, mai inainte de a ne arata ingrijorati si responsabili pentru pacatele sau greselile altora... In definitiv noi suntem cei aflati in pericolul permanent al recaderii (cu tot dezastrul pe care il implica aceasta), iar nu sotul sau sotia.
Pentru ca relatia de codependenta sa se transforme intr-o relatie sanatoasa iar familia sa ajunga la o vietuire demna de Taina iubirii, amandoi sotii au de dus mai intai o lupta sustinuta cu propriile nedesavarsiri. Iubirea se poate manifesta aici tocmai prin respectul pentru lupta celuilalt. Iar aceasta presupune, mai intai, nesfarsite lectii de rabdare, bunavointa constanta, jertfa...
E greu uneori, e teribil de greu sa te ridici din mocirla alcoolismului si sa refaci oscior cu oscior , caramida cu caramida, ceea ce ai distrus zilnic si ani in sir inlauntrul tau si al familiei. Dar Mila si Puterea lui Dumnezeu sunt intotdeauna cu aceia care Il cauta, Il cheama, Il voiesc in viata lor asa cum El Insusi ne voieste in Viata Lui.
Alcoolismul pare a fi o cruce grea. E cunoscut ca boala incurabila si cu complicatii infioratoare. E suficient insa ca omul, daca are bunavointa si iubeste pe Dumnezeu si pe semeni macar un strop, sa ramana abstinent in fiecare zi, 24 de ore, si sa voiasca sa deprinda iubirea asa cum ne invata Hristos.
Doamne ajuta!