Citat:
În prealabil postat de sophia
Ioan67 - nu stiu de ce te-ai infuriat pe mine.
Uite ca in mesajul tau se bat cap in cap doua chestii si tocmai de asta imi este greu sa-ti inteleg pozitia.
In general mi-au placut mesajele de pe acest fir.
"Nu pot fi de acord cu tendintele de a impune punctul de vedere al celor "altfel", cum ii numesti tu. Nu vreau ca oamenii obisnuiti sa devina, treptat sau peste noapte, neobisnuiti - doar pentru ca asa vrea dorinta de putere a celui "altfel".
Dar nici sa emanam idiotenii, si inca din postura preotului, legat de oameni dupa gratii, la zoo etc.
Astfel de preoti ar trebui, dupa mintea mea proasta, caterisiti si trimisi la reeducare. Nimic nu e mai scarbos decat popa infatuat, neglijent si arogant cu alter. Unii ca acesta nu sunt aducatori de pace, ei sunt generatori de conflicte care aduc razboi fratricid si pacate inca mai mari."
Dar acum suntem pe linia buna, in sensul ca asta vroiam sa stiu concret.
Tu spui ca sunt cauze psihice si de anturaj, de familie. De acord.
Mihnea spune de ceva mental. Aici nu prea inteleg si nu sunt de acord.
El spune ca nu se stiu cauzele totusi.
Mai intreb acum:
1. Exista cauze hormonale? Sau dezechilibre hormonale in pantecele mamei?
S-a cercetat asta?
2. Am vazut ca unele tulburari apar foarte devreme sau chiar de la nastere (sex nedefinit organic, sau incompatibilitate sex-corp).
Si am vazut ca cea din urma se trateaza concret cu hormoni si operatii care sa duca la sexul opus. De ce? De ce nu se trateaza psihologic in sensul aducerii omului la acceptarea corpului sau.
Mai stiu ca exista cazuri in care tulburari hormonale determina schimbari majore in organism, pana cand la unii se schimba si aspectul si capacitatile fizice. De ex. prea mult testosteron la femei (vezi unele sportive).
Ioan spune de preventie, tratament etc.
Exista vreun caz de vindecare totala si definitiva de homosexualitate?
Tratament doar prin terapie psihologica?
Intreb ca sa stiu ce cautam, ce cerem.
Daca sunt lucruri care se pot trata si schimba e una, daca dimpotriva, atunci este alta situatie.
Da, sunt de acord cu ceea ce ai insirat tu acolo drept cauze, dar atunci ar putea fi schimbati oamenii.
Ei insa sustin ca nu, ca sunt asa nascuti.
La alte intrebari nu ati raspuns.
Inca o data. Eu inteleg ca noi cei hetero nu intelegem si suntem deranjati, dar daca exista situatia si nu se poate schimba, atunci trebuie sa invatam sa traim cu ea.
Nici alte lucruri nu sunt acceptate si sunt criticate de cei care nu se afla in situatia respectiva.
Si pe mine ma deranjeaza titlul firului.
Iar pentru mine este ceva la mijloc. Nu-mi plac niste lucruri, dar nici nu ies in strada impotriva lor. Imi vad de viata mea.
Daca este un pacat in credinta si de ce. Asta sa ne explice totusi preotii.
|
Nu m-am infuriat, Sophia. Daca asa suna tonul, imi cer scuze...:)
*
Da, sunt multe cazuri de terapie cu succes. Atat psihologica, precum si duhovniceasca.
Sunt oameni care au depasit alcoolismul, drogurile, prostitutia, necredinta etc.
E posibil orice dar numai daca persoana in cauza intrezareste, cat de cat, o alta alegere decat cea pe care o practica. Si, mai ales, daca e dispusa sa ceara ajutor si sa se angajeze serios in schimbare.