Citat:
În prealabil postat de CristianR
Foarte adevărat. Așa cred și simt și eu. Plus miercurea, plus celelalte posturi, participarea la Sfânta Liturghie și celelalte porunci bisericești care ne cheamă la o rânduială de viață mântuitoare. Și primim, într-adevăr, bobârnace spre aducere aminte atunci când le neglijăm.
|
Eu, unul, nici nu cred, nici nu simt asa. Eu cred ca poruncile Bisericii au exact acelasi rang normativ cu poruncile lui Dumnezeu. Fiindca tot de la Dumnezeu vin, doar ca prin intermediul Bisericii, pe care o inspira. Singura deosebire este ca, in timp ce poruncile lui Dumnezeu sunt neschimbatoare, in sensul ca nu pot fi schimbate decat de El, care le-a dat, poruncile Bisericii pot fi schimbate. Schimbate de Biserica, sa ne intelegem, adica de cea care le-a dat prin puterea de a lega si dezlega. Si pot fi schimbate fie ca exceptie punctuala de la lege, prin pogoramant, fie prin schimbarea legii insasi. Teoretic, Biserica ar putea hotari ca participarea la Sfanta Liturghie sa nu mai fie obligatorie Duminica, ci martea. In asemenea caz, deindata ce am aflat de asemenea schimbare a poruncii Bisericii, neaderarea la ea ar avea aceleasi consecinte cu incalcarea uneia dintre poruncile neschimbatoare ale lui Dumnezeu.
De aceea un preot poate dezlega de post sau de mers la Sf Liturghie, dar nu poate dezlega de ucidere. Nu intrucat ingestia de carnati vinerea ar fi cu ceva putin grava decat incalcarea Poruncii a Cincea prin uciderea unui om, ci intrucat are procura de la Cristos in primul caz, dar nu si in al doilea.
@Sophia: Eu am ridicat niste probleme concrete:
1: ati vazut multi musulmani sau evrei printre copii deghizati in moarte de Halloween ? Daca nu, inseamna ca trebuie sa va inspirati de la ei. Poate ca ei nu sunt izolati, ori poate ca se simt astfel, caz in care au gasit o modalitate de a convietui cu simtamantul asta si de a trece peste el.
2: cum putem sa avem pretentia ca la 14 ani un copil sa reziste ispitei masturbarii la vizualizarea siturilor/revistelor porno, cand "toti adolescentii fac asta", daca la 7 ani nu-l invatam sa reziste ispitei carnatului de vineri, cand "toti copiii mananca asta" ?
3. Daca invatatura Domnului cum ca trebuie sa fim in lume, dar nu ai lumii nu inseamna ce vorbim noi aici, atunci ce inseamna mai exact, pentru dv, cuvintele Lui ? Cum le transpuneti in practica vietii de zi cu zi ?
4. Ce merit ar avea cineva tinand un post din care orice ispita ar lipsi ? Ce merit as avea eu daca as fi fidel sotiei mele in conditiile in care nu ar exista femei ispititoare, ci toate ar fi ca niste cartofi strambandu-se la mine ? Dar Dumnezeu nu ne da incercari pe care nu le-am putea duce! Iar Diavolul, inteligenta rafinata si cu experienta, pe copiii care vor sa tina post ispiteste intr-un fel simplu, copilaresc: cu un carnat avand arome sfaraitoare. Dar pe parintii lor ii ispiteste intr-un fel mai elaborat, facandu-i sa creada ca ar fi spre binele copiilor sa nu tina post: ca aceia sa nu se izoleze social. Ei bine, nu: lasati copiii sa vina la Cristos si veti vedea ce prietenie trainica vor lega nu numai cu El, ci si cu alti copiii asemenea lor.
@MihaiG. Da, imi place un astfel de Dumnezeu si nu-mi pot imagina o justitie altfel decat retributiva. Un judecator care achita pe cei care incalca legea ca si pe cei care nu o incalca, eu nu il vad ca un judecator bun, ci ca un judecator nedrept. Dealtfel, nu l-as numi nici macar in completul judecatoriei de cartier: un astfel de judecator ar fi o catastrofa.
Dar, din cate inteleg, nu atat ideea ca vinovatii trebuie pedepsiti si ca acesta e un lucru bun o respingeti, cat ceea ce vedeti ca fiind disproportie intre o fapta care vi se pare lipsita de gravitate (am luat ca exemplu carnatii vinerea) si severitatea pedepsei: tormentele infernale. E mult de vorbit aici si acum nu am prea mult timp. Elemente de raspuns pe scurt:
-materia incalcarii postului nu este ingestia de carnati, ci neascultarea lui Dumezeu
-lumea de dincolo este lumea neschimbatoarelor. In iad toti injura ingrozitor, chiar daca nu au rostit vreo injuratura in toata viata lor, fiindca de acolo gratia lui Dumnezeu s-a retras si nu opereaza.
Cand simt pornirea sa spun o vorba buna unui amarat este o gratie actuala (=har lucrator) care lucreaza in mine. Acolo unde nu exista nicio gratie actuala, tot ce iese de pe buzele mele este injuratura. Asa vad eu iadul: un loc (sau o stare a sufletului) in care Dumnezeu, luand act de alegerea noastra, nu opereaza. Asta inseamna, in sens spiritual, "plata pacatului aduce moartea": izolarea fata de Gratia Sfintitoare a lui Dumnezeu, care este pentru suflet ceea ce oxigenul este pentru trup.
-pacatul este ofensa adusa lui Dumnezeu, a carui maiestate este infinita.De aceea ispasirea nu poate fi altfel decat infinita in timp.
Despre aceste lucruri exista o intreaga literatura, atat teologica cat si mistica. Dar, de fapt, va intereaza ?