Citat:
În prealabil postat de CristianR
În cazul acestui mitropolit corupția nu reprezintă un accident petrecut în ultimii ani, ci este o practică de o viață, cunoscută ca atare de mulți. Mai grav decât a fura bani europeni este să iei mită (în forme mai mult sau mai puțin mascate) ca să „ajuți” pe unul sau pe altul să intre la facultatea de teologie sau să ocupe un post de preot sau de profesor de teologie. Când practica asta devine regulă și se întinde pe parcursul a zeci de ani, socotiți numai care este numărul preoților făcuți în acest fel.
Poate preferați să nu știți lucrurile astea, ca și mine. Însă le-am aflat, și chiar mai multe decât astea. Iar dacă nu le spun înseamnă că ascund adevărul, adică lumina. Și dăm loc răului să continue și să crească, pentru că el are nevoie de întuneric.
|
Uneori doar ni se pare ca stim, fiind de fapt victime ale unor pareri mai mult sau mai putin subiective. Oricum, chiar de-am sti, atat timp cat nu ne cere nimeni sa fim martori
pentru ca am vazut, s-ar putea sa facem mai mult rau decat bine. Pentru care noi vom plati. Nu crede tot ce auzi! Nu spune tot ce crezi! Nu judeca tot ce vezi!
O intamplare petrecuta cu multi ani in urma imi aminteste de o situatie in care a fost ceruta interventia IPS Teofan. La parohia din cartier era un cantaret extrem de ravnitor, ceea ce l-a impresionat profund pe parintele paroh de atunci. Observa ca aproape orice primea de la el, un banut, o paine, o impartea celor saraci. (In paranteza fie spus, acel tanar a avut o extraordinara influenta asupra baiatului meu cel mic, cu care se imprietenise in preajma bisericii, desi copilul avea pe atunci vreo 5-6 ani). Ei, acel tanar la un moment dat i-a marturisit Parintelui ca vrea sa se calugareasca. Parintele nu s-a opus deloc dorintei lui, dar l-a rugat ca mai inainte de a se calugari, sa faca intai facultatea de teologie, pentru a intra in manastire la un alt nivel. Si pentru ca tanarul sustinea ca nu are nici resurse nici suficiente cunostinte pentru facultate, Parintele s-a oferit sa intervina pentru el. Fara bani, fara plocoane si atentii, tanarul a fost acceptat si cazat, acolo. Daca pentru unii, gestul sau a fost de "privilegiere", speculata de scenarii cu sute de euro, sau nu-mai-stiu ce alte "stim noi!", astea sunt interpretari de "gura satului", nicidecum adevarul. Oricum, tanarul nu s-a putut acomoda definitiv, iar dupa un an sau doi, s-a retras, iar acum este tuns intr-o manastire din nordul Moldovei, facand ascultare ca nimeni altul.
Ceea ce vreau sa spun este ca nu tot ce ni se pare noua ca este corupt, este si adevarat. Mai concret: vino, frate, cel care stii bine ca ai dat bani, si striga: "Eu sunt acela!" Dar n-ai sa vii. Si stim de ce. Pentru ca, in fata lui Dumnezeu, este mai vinovat cel ce ravneste si corupe, decat cel care primeste la insistente si milogeli care pe parcurs se dovedesc a fi extrem de false si periculoase. Nu mai dati cu barda in stanga si-n dreapta, ca nu s-a dus la nimeni vreun inaltpreasfintit sa pretinda foloase necuvenite, ci tot altii au apelat la strategii ce nu le faceau cinste, dupa care "s-au plans", sau au dat in vileag propria lor marlanie!!! In fapt nu e chiar asa. Am fost martor la framantarile unei "mame" de preot care a incercat sa ofere oricat pentru ca fiul ei sa ajunga la o parohie anume, in defavoarea celui care urma sa vina (si care este de departe tot ce-si poate dori un mirean, de la un duhovnic. Iar asta o spun fiindca se intampla sa fie duhovnicul meu!!!). Deci STIU, fiindca eram eu insumi ispitit cu intrebari si detalii de care aveam habar, facand parte din Consiliu Parohial). Dar s-a intamplat asa cum a vrut Dumnezeu si nu-l suspectez pe Parintele meu duhovnic de ceva, fiindca atat atitudinea lui morala, cat si starea financiara, nu lasa loc de interpretari.