În prealabil postat de suslik
Nu, Catalin. Nu injur, la propriu, decit pe nepomenitori si pe cei ce le trag sforile acestor marionete, anume calugarii zeloti, quasi- sau cripto schismatici greci athoniti.
Nu se poate ca tu, care esti foarte bine catehizat, sa nu stii ca deseori calugarii au adus un plus nu de exactitate dogmatica, ci un plus de fanantism. sper ca stii ca Sf. Flavian a fost omorit in bataie, in cel mai propriu sens, din pacate, de parabolanii lui Dioscoros (stii, primul patrairh miafizit al Alexandriei) la Sindoul Efes II din 449 (ori, nominalmente, atunci ei erau inca ortodocsi. Se spune ca alti parabolani, tot copti, cu o generatie mai inainte, anume cei ai Sf. Chiril Cel Mare (stii, asa il numesc coptii, si este mai potrivit, data fiind statura sa uriasa, rolul sau enorm intre sfintii si dcotorii Bisericii) au linsat-o pe Hypatia, dar asta e mai degraba specualtie, deci nu e sigur.
Mno, trecind la sfirsitul sec. V, si cam tot secolul VI e.n.: in actualele Iordania, Siria, Palestina, monofizismul eutihianist a fost promovat, ad baculum, de 10000 (zece mii) de calugari siriaci si copti, fiecare din ei fiind mai fanatizat chiar decit toata miscarea nepo de la noi. :)
Mergem citeva secole mai tirziu, si vedem ca Sf. Teodor Studitul a facut o schisma, pe care alti sfinti (aici stiu ca sint in asentimentul tau: sfintii NU sint infailibili) din vremea sa au condamnat-o.
Pe urma, mai e cazul sa scriu de raskol si stilisti?! Sint fapte cunoscute.
Nu am intels niciodata cum vine asta, ca niste monahi sa fie mai spiritualizati (nu imi place slavonescul "induhovniciti") decit alti credinciosi si sacerdoti. Ce au ei in plus? Izolarea? Esti idealist, daca ii vezi pe caluygari ca pe niste sfinti sau sfinti-in-devenire. Ieromonahii nu sint cu nimic superiori preotilor de mir.
La Sinodul IV ecumenic au fost date niste canoane care sa subordoneze manastirile autoritatii ierarhice. Se pare ca prea rar au fost aplicate, dovada situatia actuala.
Partea proasta este ca monahii se folosesc de acel straniiu prestigiu pe care il au in fata mirenilor (inclusiv in fata unor oameni altfel cititi, ca majoritatea dintre voi) si devin fermentul miscarilor pietiste si schismatice. Chiar nu ti s-a intimplat sa vezi ardoarea cu care unii credinciosi, mai ales femei si ami ales de la tara, dar si barbati intelectuali, efectiv sorb cuvintele unui (iero)monah la predica sau la o conferinta? eu am vazut aceasta, si am avut senzatia de rau augur a subminarii autoritatii Bisericii. Aminteste-ti de cipofobi, de stilisti, de actualii nepo: toate aceste miscari au pornit de la monahi si ieromonahi nesupusi si cu pofta de putere si fantezii schismatice, si mai putin de la diversi preoti de mir aflati in vreun conflict cronicizat cu protopopul sau episcopul.
|