[cristiboss56]

La începutul Postului Mare remarcăm rânduiala liturgică numită Pavecerniţa Mare în cadrul căreia în primele patru zile din post se citeşte Canonul Sfântului Andrei Criteanul.
Pavecerniţa Mare este una dintre slujbele specifice Postului Mare, fiind săvârşită în toate zilele, cu mici excepţii (zilele de sâmbătă şi duminică, când se face Pavecerniţa Mică; miercuri şi vineri în săptămâna a cincea a postului; miercuri, joi şi vineri în săptămâna Sfintelor Pătimiri).
Pavecerniţa face parte din cele şapte Laude şi încheie ciclul slujbelor de seară, săvârşindu-se după Vecernie. Pavecerniţa Mare se poate oficia în aproape toate zilele Postului Mare, iar Pavecerniţa Mică se săvârşeşte în toate zilele din afara Postului Mare, precum şi în unele zile ale acestui post. În general, Pavecerniţa Mică se săvârşeşte mai ales la mănăstiri şi foarte rar la bisericile de parohie.
Rânduiala acestei slujbe se găseşte în cartea numită Ceaslov şi se împarte în trei părţi, simbolizând Sfinta Treime. În prima parte sunt rugăciuni de mulţumire, pentru ziua care a trecut; partea a doua are mai mult un caracter penitenţial, exprimând mărturisirea şi pocăinţa pentru păcatele săvârşite, iar partea a treia conţine în special rugăciuni de cerere, solicitând ajutorul lui Dumnezeu pentru a trece cu bine noaptea care urmează. Astfel, Pavecerniţa este o slujbă de mulţumire pentru ziua care tocmai se încheie, dar şi o rugăciune de cerere pentru trecerea în pace a nopţii care urmează.
Majoritatea citirilor, rugăciunilor şi cântărilor au un caracter penitenţial (Psalmul 50, rugăciuni de umilinţă, rugăciunea Sfântului Efrem Sirul, rugăciunea lui Mănase, rugăciunea Sfântului Mardarie ş.a.), trezind în adâncul sufletului o pocăinţă curată şi luminată de nădejdea mântuirii.