[Moroco]

In mod armonios se impletesc cele 2 sarbatori crestine, cea din Cer a sfintilor Arhangheli si a tuturor ingerilor si cea de pe pamant a intrarii in Biserica a Maicii Domnului.

Cautand sa intelegem mai bine putem sa ne hazardam si sa facem niste afirmatii complementare: "Micşoratu-l-ai pe om cu puţin faţă de îngeri” si "Maritu-l-ai pe Domn cu mult fata de ingeri"

Cei 26 de Sfinți Arhangheli pro ascultare si nepacatuire
Mihail („Cine este ca Dumnezeu?” sau "Dumnezeu este scaparea-respectul-unitatea mea”)
Gavriil („Dumnezeu este puterea-credinta-harnicia mea”)
Rafail ("Dumnezeu este despatimirea-vindecarea mea")
Uriil ("Dumnezeu este scoala-luminarea-maiestria mea")
Samuil-Chamuil ("Dumnezeu este dorul-cunoasterea-tanjirea mea")
Jofiil ("Dumnezeu este frumusetea-perfectiunea mea")
Zadkiil ("Dumnezeu este dreptatea-virtutea-albirea mea")
Varahil ("Dumnezeu este mangaierea-nadejdea mea")
Salatiil ("Dumnezeu este rugaciunea-mijlocirea mea")
Evgudiil ("Dumnezeu este stiinta-intelepciunea mea")
Hananiil ("Dumnezeu este norul-acoperirea-hranirea mea")
Jeremiil ("Dumnezeu este impresionarea-milostivirea mea")
Azrail ("Dumnezeu este ajutorarea-bazarea mea")
Raguil ("Dumnezeu este increderea-fratia-prietenia mea")
Metatronil ("Dumnezeu este veghea-paza-odihna mea")
Ilioanil ("Dumnezeu este focul-ghiatza-curatenia-indreptarea-stralucirea mea")
Raziil ("Dumnezeu este secretul-tainuirea-ascunderea mea")
Ariel ("Dumnezeu este salbaticia-spontaneitatea-naturaletea mea")
Haniil ("Dumnezeu este gratia-veselia-petrecerea mea")
Nathaniil ("Dumnezeu este puritatea-sinceritatea mea")
Sandalfonil ("Dumnezeu este armonia-muzica-linistirea mea")
Mariail ("Dumnezeu este umilinta-smerenia-rabdarea-bunatatea mea")
Emanuil ("Dumnezeu este iubirea-sfintenia-lucrarea-pacea mea")
Felixixil ("Dumnezeu este asceza-frica-dainuirea-intinerirea mea")
Israil-Iscupitonil ("Dumnezeu este ispitirea-incercarea mea")
Moisil ("Dumnezeu este tacerea-blandetea-carmuirea mea")

Iar cei 26 de ingeri cazuti in minciuna ocultismului lumesc pro pacatuire, in ipocrism si fatzarnicie, in intunericul rautatii din adancul rusinii neascultarii si razvratirii pro pacatuire, "ingerii" mamonei, stapanii vremelnici ai lumii si ai iadului prin pacat cu care omul duce lupta duhovniceasca pana trece de vami:

Luciferil ("Dumnezeu este socoteala mea") a devenit lucifer-satana tradarea, mandria, trufia, denigrarea, indoiala, necredinta,
Yekunil ("Dumnezeu este argumentatia-convingerea mea") a devenit yekun avocatul diavolului, procurorul, hotia-avaritia
Kesabeil ("Dumnezeu este fermecarea-cucernicia mea") a devenit kesabe ispitirea si inselatoria desfranarea
Gadreil ("Dumnezeu este arma-armura mea") a devenit gadree criminalitatea cruzimea
Penemuil ("Dumnezeu este sufletul-scriptura mea") a devenit penemuu rastalmacirea si minciuna
Abaddonil ("Dumnezeu este stergea greselilor mele") a devenit abaddon distrugerea si nimicirea lacomia
Azazeil ("Dumnezeu este robotizarea mea") a devenit azazeus matrix-puscarie slava desarta
Leviathanil ("Dumnezeu este ghicitoarea-labirintul meu") a devenit leviatanul monstrul, balaur, dragon, lenea, akedia
Samyazail ("Dumnezeu este calugaria-fecioria mea") a devenit samyza corupatorul-seducatorul fecioarelor frumoase, pisma-invidia
Kasyadeil ("Dumnezeu este astrologia-constelatia mea") a devenit kasiyadu comincatorul cu mortii si damnatii vrajitoria
Ananiil ("Dumnezeu este ploaia-furtuna si inseninarea mea") devine anatema, tulburarea, deznadejdea si intristarea
Ramiil-Faraonil ("Dumnezeu este rasucirea din inima mea") devine ramizer, faraon-anis, farizeu, gunoiul, incalceala, mocirleala, invarteala si parvenirea
Araqiil-Kokabiil (""Dumnezeu este indulcirea si edulcurarea mea")devine araqiuqiu-kokabir papagalul stupizeniilor, fumurilor, drogopatimasul birnic-biruitor ce-si castiga pierzania
Tamiil devine tamisis haosul, intamplarea, coincidenta, hazardul, plictiseala, ghinionorocul
Chazaqiil devine chazaqq caderea in cadere
Baragiil devine baraguster cu coditele lungi ale barfei cu ac veninos
Asail devine asatapata asa-nu, gluma, caricatura, umorul negru, denigrarea
Armarosil devine armaron kkcios, spurcarea
Batariel devine baterid descarcatu-impuscatu, scursura
Bezaliil devine bezalt cosmarul, betia, zarul
Zaqiil devine zaq putoarea, lenea, boala
Shamsiil devine shamsar devine intermediarul raului
Sathariil devine satar trufia sarcasmului, gluma prosta, necuvincioasa
Turiil devine turk curcanul militia terorii, agresivitatea, violenta
Yomiil devine yomi placintarul clatitarul, invartoseala gusturilor
Sariil devine sarsaila, gandul, ideea rea, cand te trazneste o chestie.

D-l Banescu
Necesara luciditate a eticii...
a fost probabil imperativul lăuntric cel mai intens prezent în viața Monicăi Lovinescu (19 noiembrie 1923 - 2008).
Un imperativ crescut din suferința atroce a uciderii mamei sale, Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu, soția marelui Eugen Lovinescu, arestată de comuniști la vârsta de 71 de ani și aruncată într-o groapă comună a sinistrei închisori Jilava.
Pierderea mamei ucise, a patriei arestate de socialismul care abrogase lumea reală, condamnarea la exil, vânarea ei de Securitatea ceaușistă care a stâlcit-o în bătaie chiar în inima Parisului adoptiv, arhitectura culturii europene bine metabolizate, i-au oferit Monicăi Lovinescu suficiente rațiuni existențiale pentru a deveni cea mai intransigentă voce a onestității intelectuale și a clarității morale - ascultate în România dinainte de 1990 cu jubilație sau cu furie - vocea unei minți capabile să discearnă și să separe curajos adevărul de minciuna structurală a unui sistem politic fondat pe crima în masă a gulagului care înghițise Estul.
Numele său coincidea cu impecabila autoritate intelectuală a omului de imensă cultură, a cărui viață în exil s-a transformat, timp de decenii, într-o mărturie riscantă și arzătoare pentru adevăr, dreptate, libertate, autenticitate, dar și pentru cei crunt prigoniți pentru ele în numele minciunii și imposturii.
O mărturie care a trezit, a mângâiat, a călăuzit, a format și edificat.
Un înalt model etic și intelectual care, la centenarul nașterii sale, e aproape deplin ignorat mediatic, academic și, desigur, politic, într-o lume românească pentru a cărei libertate și însănătoșire a luptat și sperat zilnic până la sfârșit.
Ca orice om mare cu adevărat.

D-l Banescu
Dreptul fundamental al omului la continuitate (Ortega y Gasset)
La continuitatea conversației cu marile spirite ale „lumii vechi”, (deloc învechite), cu gigantice personalități culturale și morale ale trecutului, evacuate programatic din programele învățământului de piticii birocrați care se ocupă de ele, dar nu doar de ele, ci și de siluirea artei și de ciopârțirea literaturii cu satârul corectitudinii politice.
Continuitatea tradițiilor religioase, culturale, politice care îl introduc și îl protejează pe om într-o ordine sufletească, mentală și socială vitală pentru el, tradiții care conțin și transmit un cod moral indispensabil și care au crescut natural într-o lume nedezbinată de ideologie, de manipulări grosolane în numele unor credințe potrivnice credinței, de o ramificată nebunie.
Continuitatea aderării și adecvării la firescul lucrurilor, la firea omenească, la Revelația dumnezeiască.
Dreptul la continuitatea care se opune natural elucubrației ideologice, deconstructivismului cu aere filozofice sau augmentării transumaniste a persoanei omenești.