Citat:
|
Singurul care te poate opri este un sef mai mare ca tine care iti poate indica sau nu o etica/ideologie/ o HARTA dupa care sa te ghidezi in a cheltui acele fonduri.
|
Da , de la sefi pleaca totul intr-o organizatie.
Si daca seful e credincios, dar si practica principile crestine cu subordonati atunci ii invata 2 lucruri: implicarea si frica.
Adica nici sa cheltuiesti bani aiurea, ci sa iti pui capul la contributie, sa ataci problemele importante , sa nu lasi lucrurile sa mearga de la sine ,gandidu-te mereu ca de tine atarna binele celorlalti.
Si aici credinta ne ajuta cand spune "cel mai mare dintre voi sa fie sluga voastra"
Sau de asemenea cand mustra pe cel care ingroapa talantul ,in loc sa il faca sa produca.
Dar si frica e necesara ca nici sa nu iti dea prin cap sa tragi foloase personale din accesul la informatii , din favorizari, din lucratul netransparent "pe sub tejghea" , sau direct din mita.
Si pentru asta trebuie sa te inconjori de oameni cinstiti, credinciosi, care dispretuiesc bunurile materiale ,mai ales cele necuvenite, si se pun cu totuil in slujba propasirii aproapelui.
Aceasta e meritocratia care sa o promovezi : credinta si aplicarea ei in practica.
Si sunt destui oameni in jur, care imbina cinstea cu credinta . Doar cinstea cu care te-ai nascut natural nu cred ca e suficienta, caci credinta iti da posibilitatea sa iti cunosti si defectele, eventuala tentatie catre un furtulet mic acolo, tentatia auto-justificarii, si sa intelegi astfel si sa corectezi slabiciunile celor cu care lucrezi