[CristianR]

În prealabil postat de Seraphim7

Dacă te uiți la Revelație și la unde sunt Bisericile Tradiționale astăzi nu vezi absolut nicio asemănare!

Nu doar că au eliminat totala REVELAȚIA dar și-au făcut propriile reguli,și propria “revelație”.


Asta nu este EREZIE!

Asta este APOSTAZIE!

Nu doar că refuzi intervenția lui Dumnezeu în lucrarea SA de Mântuire și Descoperire și îi negi omului comunicarea directă cu Dumnezeu…

Nu prea înțeleg cum ai ajuns la părerea asta despre Biserică, pentru că ea chiar îndeamnă la o comunicare directă cu Dumnezeu. Prin rugăciunile pe care ni le propune nu ne obligă să nu ne mai rugăm folosind cuvinte proprii, ci doar ne oferă un ghid. Ea te învață cum să te rogi, asigurându-te în același timp că păstrezi drumul drept. Pentru că în experiența ei milenară a cunoscut o grămadă de căi rătăcite.

Asta nu limitează libertatea spiritului, ci din contră, îi deschide drumul către libertate, către Dumnezeu, căci numai în comuniunea cu El devii cu adevărat liber, el fiind sursa libertății absolute.

Avem și libertatea de a fi originali cu orice preț, de a merge pe drumul nostru unic, refuzând ghidajul Bisericii. Însă cred că este doar o iluzie a libertății, care ne va duce într-o fundătură și ne va face repede robi ai propriei noastre mândrii, făcându-ne să gravităm în jurul propriului ego.

Nu neg libertatea Duhului de a sufla unde vrea, inclusiv către alte denominațiuni creștine ori chiar alte religii. Cred că Dumnezeu se bucură de orice ininmă care-L caută cu sinceritate și i se comunică pe măsura deschiderii acelei inimi.

Poate că și pe acel stadion plin de tineri care-L adoră (în măsura în care este o filmare reală, și nu generată cu IA), suflă Duhul Sfânt. Însă poate fi vorba și despre un fenomen psihologic, o sugestie colectivă realizată prin repetarea obsesivă și tot mai intensă a unei mantre, intensificând până la paroxism o emoție religioasă.

Ca și omul – bun sau rău –, duhurile pot fi identificate ca rele sau bune după roadele pe care le aduc. Ca să fim siguri că Duhul Sfânt le-a pătruns inimile, ar trebui să știm ce roade a născut în acei tineri ascultători participarea la acel eveniment. Dacă le-a adus pace, smerenie, răbdare, ascultare de Dumnezeu, duh de jertfă de sine, dragoste față de semeni, dorință de fapte bune și altele din același registru; ori dacă a fost o emoție superficială care s-a stins odată cu participarea la concert.

Cât privește prorocirile, ai dreptate să spui că n-au încetat după Hristos. Greșeala mea. Însă El reprezintă împlinirea tuturor prorocirilor anterioare în timp, desăvârșirea lor, sensul ultim – Învierea și mântuirea.

Sf. Pavel îi îndeamnă, într-adevăr, pe creștini să prorocească, cum afirmă și despre sine că făcea, mai mult decât alții. Totuși, sensul cuvântului "a poroci" nu se limita, atunci, la previziuni despre viitor, ci se referea mai ales la a vorbi/scrie inspirat de Duhul Sfânt, respectiv a formula învățături de credință.

P.S. Ia tot ceea ce scriu ca pe o mărturisire personală de credință, fără a avea pretenția că apăr neapărat o "doctrină oficială". Dacă mă situez de partea învățăturii Bisericii și încerc să conving în acest sens este pentru că eu însumi m-am convins, experimentând, cât de prețioasă este. Îmi pare că am găsit cu adevărat o comoară, cu atât mai minunată cu cât ea este inepuizabilă și nu scade când o împărtășești cu alții; dimpotrivă.