Parerea mea vis-a-vis de problema plecarii calugarilor din manastiri este aceea ca Dumnezeu nu este absurd ci mai degraba omul, asa cum se poate vedea si in toata aceasta discutie. Daca un calugar vrea sa plece din manastire, mai bine pleaca decat sa faca parte din cei 90% precum el. Materialist, perfid, turnator, lingusitor, iubitor de Dumnezeu, milostiv, toti avem din toate astea cate un pic. Calugarul el este si el om, iar oamenii trebuie sa-l priveasca ca atare chiar daca s-a lepadat de juraminte. De acord cu ory in privinta celor care detin adevarul, da cei cu citatele frumoase si neelocvente. Scoateti capul din carti si veti vedea o lume gri, incercati sa o colorati si cand reusiti inseamna ca v-ati mantuit.
Apoi ar mai fi treaba cu reprosurile frecvente de genul..."nu judeca ca sa nu fii judecat". Nu stiu de ce am impresia ca din moment ce faci un repros automat ai judecat, deci ai anulat chiar ceea ce afirmi. Diferenta este ca unii isi dau seama de asta, si atunci sunt catalogati ca fiind "rationali", de vreme ce altii, cei cu citatele, nu isi dau seama, si continua sa faca mixaje de texte din care se poate trage o concluzie dar care nu au finalitate practica.
Aasadar, haideti sa recunoastem ca toti, fie mireni, fie calugari suntem identici, si diferenta de valoare spirituala nu o stie decat Cel de Sus. Am observat ca atunci cand unii sunt apostrofati, si raman fara contraargumente se agata de idei precum...."de ce ma judeci...nici macar nu ma cunosti"...ete fleosc! Cum sa nu te cunosc, esti ca si mine, nu poti fi foarte departe.
Totul e iubire........restul e materie!
Numai bine!
|