Iubitul meu frate, iarta-ma pe mine pacatosul ca am indraznit sa vorbesc despre ceva ce eu insumi nu cunosc. Fratia ta a folosit trimiteri catre acele cuvinte pe care se pare ca le-am scris, dar crede-ma, nu sunt decat cuvinte pe care le-am gasit si eu la marii nostri parinti. Nu se cade sa ma iei pe mine, nici macar aici pe forum drept... ceva ce este sau ce stie atunci cand se vorbeste de smerenie. Daca insa ii vei asculta pe acesti mari parinti ai Bisericii, cu siguranta te vei folosi.

Un parinte duhovnic, bun si iubitor, mi-a spus: smerenia inseamna tacere. Doar tacere, am intrebat eu? Nu, nu doar asta, ci tacere si rugaciune a inimii. Si doar atat, am intrebat eu iar? Ma, copile, eu am peste cincizeci de ani de manastire si inca nici tacerea nu o stapanesc bine, rugaciunea inimii nici atat, asa ca ce vrei sa afli de la mine mai mult? Ti-am spus si eu ce-am citit la parintii adevarati, iarta-ma!

Aceluiasi parinte, m-am dus sa-i cer binecuvantare inainte de a ma duce la episcop pentru hirotesia mea in duhovnic. Si i-am zis:
- Parinte, iarta-ma, ajuta-ma, ca uite, trebuie sa merg la parintele arhiepiscop sa ma numeasca duhovnic; spune-mi, parinte ce sa fac?
- Pai cum adica "trebuie sa mergi"?
- Pai m-a trimis parintele paroh la Inaltpreasfintia sa-i cer asta, ca are nevoie de mine acum in postul Pastelui la biserica pentru spovedit, asa mi-a zis, da' eu parca nu as vrea ca-s preot tanar si mi-e frica!
- Daca ai ascultare de la paroh, du-te, ca in parohie el e ca staretul in manastire. Si Domnul o sa te pazeasca. Zici ca ti-e frica fiindca esti tanar? Da ce, tu spovedesti sau Duhul lui Dumnezeu! Du-te ca Domnul are grija!
- Cu rugaciunile parintelui paroh si ale sfintiei voastre, parinte!
Am plecat si dupa hirotesie m-am intors. Cand am intrat pe usa, parintele s-a repezit inaintea mea si pana sa pot face ceva mi-a sarutat mana si a zis catre mine:
- Parinte, iarta-ma pe mine pacatosul, am multe pacate si vreau sa ma spovedesc.
Am cazut in genunchi si i-am zis ca nu ma ridic pana nu ma spovedeste.
La plecare i-am cerut un cuvant, si mi-a zis: "sa nu cauti la fata omului!".

Eu am inteles astfel, in cazul meu, smerenia: daca parintele, la usa caruia stateau zilnic sute de oameni din toata lumea chiar, s-a facut asa mic, mai mic decat mine care sunt doar o "imitatie de preot", atunci si eu, nici chiar daca voi avea la usa oameni la fel de multi, nu voi putea sa ma vad mai mare decat ultimul dintre fratii mei! Eu oricum sunt ultimul, vai mie!

Dar mai bine sa-i ascultam pe Parinti ca eu, pacatosul, din mandria mea, iar vorbesc mult. Iata o definitie a smereniei pe care parintele nostru Arsenie Papacioc ne-o da: " De fapt, trebuie să stim toti că niciodată un om smerit nu se vede smerit. Nu se vede, pentru că n-ar mai fi smerit. Precum spune un sfânt părinte în Pateric: ce este smerenia, părinte?" A te vedea pe tine sub toată făptura, fiule". Făptură e si viermele, faptură e si câinele."
Iata insa ca si Parintele tot de la Parintii cei vechi vorbeste!

Incearca fratia ta si aici, poate iti va fi de folos:

http://www.sfaturiortodoxe.ro/prarsenie_smerenie.htm
http://www.ioanguradeaur.ro/category/despre-smerenie/
http://www.crestinortodox.ro/arta-bi...nie-67208.html
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...nie-82592.html
http://www.pateric.ro/capitolul-xxvi...ie-si-lacrimi/
http://www.crestinortodox.ro/carti-o...-iv-81839.html