Rugaciunea si plansul
Ash avea o intrebare simpla...
Sfantul Ignatie Brancianinov zicea ca rugaciunea are nevoie de osteneala pe care aceasta o cauzeaza sau cam asha ceva, si ca plansul si lacrimile ar trebui mereu sa o insoteasca...
Dar intrebarea mea ar fi cam asa, daca plansul se apropie cel mai mult atunci cand deja ma culc si zic o rugaciune in mintea mea, si stau culcat in patul meu, deja nu e nici o osteneala pentru mine, plansul cela care parca se apropie ar fi ceva normal aceasta, sau o chestie pe care ar trebui sa o evit, intrucat ar putea fi de la cel rau, eu doar in acel moment nu ma ostenesc deloc... Si se mai intampla asa de cateva ori, in momente cand eu stau si nu ma ocup cu nimic, nu ma ostenesc...
Sper ca a inteles cineva ce am in vedere, si ash vrea sa imi dati un sfat...
Si inca ceva, e rau daca zic rugaciunea inimii, dar nu am inca duhovnic ?
Last edited by Silencer; 19.01.2011 at 11:52:17.
|
19.01.2011, 11:44:48
Subiecte asemănătoare
Threaded Mode