Cimitirele, clinici duhovnicesti parasite

[consthantin]

Deosebit si foarte adevarat acest nou articol al maestrului in condeiul Domnului. Ma aflu de un an in Italia si raman pe zi ce trece consternat si fara cuvinte fata de marea diferenta intre biserica noastra, cea ortodoxa si cea catolica. Intre stilul de viata al italianului si cel al nostru. Intre respectul fata de inaintasi, fata de familie, fata de casnicie si biserica, fata de toate! Suntem total diferiti... In societatea italiana se merge dupa principiul ...traieste-ti clipa! Cimitirele sunt niste ziduri in care se baga mortul, ce a mai ramas din el, fiindca in mare parte toti ajung la crematoriu. Astfel ca raposatii..se odihnesc in jumatate de metru! Despre pomelnice, pomeni, posturi, sarbatori nici ...pomeneala! Aici, la biserica se merge doar duminica si doar cei mai in virsta si citiva scolari... Preotul nu merge prin casele credinciosilor decit cu ocazia Pastelui, cind zice citeva cuvinte, incaseaza banii si o intinde la altii, daca i se deschide poarta automata. Nu se fac afaceri cu sicrie, cu locurile de veci, cu batiste, etc... Italianul este de cele mai multe ori, intr'o relatie, in concubinaj, avind una sau mai multe amante, sau amanti. Libertatea este sfanta si consfintita de legi, obiceiuri si obisnuinte... Asa ca fiecare isi traieste viata, cu frica de celalalt si cu indiferenta fata de cei morti. Imi revin cuvintele Mantuitorului catre tinarul ce l'a intrebat cind e vremea sa il urmeze... Acum, a raspuns Isus, lasa mortii sa'si planga mortii! Sunt multi in viata, dar sunt morti sufleteste si spiritual...