![]() |
![]() |
|
#1
|
|||
|
|||
![]()
o intrebare...daca tu il ierti pe acel om si el te ia de prost cum ar trebui sa te comporti...?stiu porunca lui isus de cite ori sa iertam pe cei care gresesc fata de noi dar uneori este f greu cind aproapele isi bate joc de tine.....incerc la rindul meu sa iert dar nu pot cind vad ca cel de linga mine nu lasa de la el.
|
#2
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Iertarea inseamna sa il intelegi cu adevarat pe celalalt , si sa iti recunosti limitele in fata lui. Asa poti fi tu insuti ,si vei intelege ca nimeni nu e de fapt rau intentionat ,ci sunt doar neintelegeri si necomunicare |
#3
|
|||
|
|||
![]()
problema este ca nu aplici mecanic zicind in sinea ta ca asa trebuie ci lasi de la tine pentru ca asa esti tu de la natura cu bune si cu rele.iar celalalt profita de aceasta bunatate zicind ..lasa ca alai moale si nu se supara.eu cred ca ai doua optiuni ori esti bun si mergi pe calea aceasta cu compromisurile care trebuie sa le faci si a doua cale tii oamenii care simti ca nu sunt compatibili cu tine la distanta si ...da ii respingi.omul se intinde atita cit ii dai tu voie .
|
#4
|
|||
|
|||
![]() Citat:
|
#5
|
|||
|
|||
![]()
De regula iertarea nu e apreciata . Dar nu e vina celuilalt,care te-a iertat ,ci e tot vina ta,ca nu ai aplicat gestul potrivit cu intensitatea potrivita ,si la momentul potrivit.
Iertarea adevarata,care vine din tot sufletul ,nu se poate sa nu fie apreciata de celalalt. Dar nu orice fapta care o facem ,si credem noi ca e iertare ,chiar asa se si numeste. Fiecaruia trebuie sa ii dai exact gestul care se potriveste cel mai mult ,la un moment dat,si care e incarcat cu cea mai mare frumusete .Acesta e un har, care parca vine de undeva ,si trebuie sa rezonezi cu acel om ,ca sa ii dai exact ce astepta de la tine . Asa ca sa nu dam imediat vina pe ceilalti , ci mai degraba pe faptul ca nu ne-am ostenit destul,ambii ,sa avem o relatie corecta. Acum ma simt eliberat de patima si pot vorbi degajat de o situatie . Sunt useri aici care ataca in permanenta ,fara sa se gandeasca o clipa ca ei gresesc ,si useri care se scuza in permanenta ,cand sunt atacati de primii , cu vorbe de genul : am gresit,iarta-ma,sunt cel mai mare pacatos. Si am observat ca ,(am cateva dialoguri ca martor) ,cu cat cei iertatori se scuza si se acuza mai mult pe ei insisi,cu atat cei duri , profita si le invart mai tare cutitul. Eu recunosc ca sunt ,(sau eram),din categoria celor blanzi Dar am realizat ca cei duri nu asta asteapta de la tine,sa iti pui cenusa in cap,ca pe ei lucrul acesta ii oboseste .Ei vor dialog,vor sa inteleaga de ce gandesti asa ,vor confruntare de idei,vor sa se inteleaga pe ei insisi. De aceea , cu acei oameni nu e potrivit sa bati in retragere ,ci e bine sa iti sustii pina la cap si politicos ideile . Sa recunosti unde gresesti,dar sa si spui cu ce nu esti de acord la ei. Aceasta e adevarata mila fata de ei,sa ii tratezi ca pe oameni ,si nu ca pe niste ciumati antipatici si agresivi. |
#6
|
||||
|
||||
![]() Citat:
da, formularea e grosiera, caricaturala, insa...uneori chiar se nimereste ca tu sa ai dreptate, si celalalt sa greseasca grosolan !!! |
#7
|
|||
|
|||
![]() Citat:
Dar acesta trebuie facut cu calm,nu cu ura.Orice iti poate face dusmanul tau, poate sa iti distruga reputatia ,integritatea fizica , situatia financiara,totul.Dar un singur lucru nu iti poate face : NU TE POATE OBLIGA SA IL URASTI |
#8
|
||||
|
||||
![]() Citat:
1). pe un palier, trebuie sa-l iertam pe aproiapele nostru,care a gresit flagrant fata de noi, in spiritul nostru ! adica sa nu-l uram,sa nu dorim sa-i facem raul,pur si simplu din razbunare, sau ca...avem ocazia ! nu., trebuie sa-l iertam,sub forma de a nu-l mai uri si a nu-i mai dori moartea, raul, nenorocirea ! 2) al doilea palier ar fi, cel in care iertarea noastra nu ar mai fi in sufletul nostru ci si in fara lui,adica restabilind relatia inter-umana cu aproapele,sub forma comuniunii intr-umane restabilite ca stare fireasca ! insa asta comporta un lucru esential,colaborarea si trezirea si a aproapelui,nu numai a a noastra ! Si aproapele are responsabilitatea sa de a avea un minim de recunoastere a greselii sale fata de noi,astfel incat el facand o jumatate de pas, noi sa face o suta inspre reconcilierea totala si la nivelul relationarii inter-umane directe !!! In lipsa acestor gesturi ale aproapelui, din pacate iertarea nostra ramane la primul palier !!! Dovada acestei interpretari este tocmai scriptura ! Acolo Mantuitorul fiind intrebat cum sa ne purtam cu cei care ne fac rau,da o reteta de comportament in trei trepte : a).sa-l mustram si sa-i aratam ca nu e bine ceea ce face b).dacan ici asa nu merge, sa luam un martor si sa discutam problema lui in biserica, adica in comunitate, care la randul ei sa-l mustre ! c).daca nici asa nu merge, sa-l ignoram complet,si sa ne fie complet indiferent ! Scuzati0ma ca nu imi mai aduc pe loc aminte exact numarul versetelor,insa ele se afla si cu siguranta cunoscatorii scripturii le vor regasi !!! |
#9
|
||||
|
||||
![]()
ce ar fi daca ,abandonand tonul expozitiv, sfatos, si foarte impersonal, in care toata lumea se fereste sa-si dezvaluie si viata,pe situl asta , am proceda la o impartasire publica a unor expereinte personale de viata, concrete ???
De ce se feresc asa de tare mai toti utilizatorii acestui sit,sa-si impartaseasca concert si direct, experiente desprinse din traiectul vietii lor,impreuna cu invataturile sau concluziile desprinse de ei, spre a fi de invatatura concreta, si nu teoretica ,si altora care poate citesc ??? mi se pare un viciu,esential al sitului, acesta fereala absoluta (a unor oamnei care stau la adapostul ,celui mai absolut anonimat!!!,nota bene!!! ),ba chiar zgarcenie sufleteasca,din partea celor care nu doresc sa dea amanunte concrete si personale,desi le au !!! |
#10
|
|||
|
|||
![]() Citat:
1) am constientizat ca antipatia este in mine in primul rind,si nu are diverse explicatii din exterior 2) In loc sa las antipatia sa vorbeasca,am vorbit normal si intelegator cu acei oameni ,mai ales cu cei din viata mea ,ca pe forum am intrat mai putin si nu am apucat sa exeprimentez asta 3) Am constatat ca in mine se produce o transformare ,si dureroasa,si placuta ,ca moare omul cel vechi,ranchiunios ,si se naste un om nou ,care poate fi prieten cu cei care ieri ii consideram antipatici . Dar trebuie multa jertfa de sine si durere ,ca sa recunosti ca vina e la tine , si sa nu mai lasi antipatia sa te invinga. Rezultatul? Azi sunt prieten si apreciat ,de cei cu care ieri ,de abia puteam vorbi de antipatie reciproca. Sunt de acord si cu stadiul al 3-lea,in final sa te indepartezi de astfel de oameni ,cu care chiar nu te intelegi, dar iti zic eu ca nu va fi necesar prea des .De cele mai multe ori ,problemele se vor rezolva prin simpla noastra schimbare , adica e sufcient sa ma indepartez de mine cel vechi :) |
|