antipatia

[iustin10]

În prealabil postat de florin2012

o intrebare...daca tu il ierti pe acel om si el te ia de prost cum ar trebui sa te comporti...?stiu porunca lui isus de cite ori sa iertam pe cei care gresesc fata de noi dar uneori este f greu cind aproapele isi bate joc de tine.....incerc la rindul meu sa iert dar nu pot cind vad ca cel de linga mine nu lasa de la el.

Si eu am patit treaba asta.Esti luat de prost atunci cand nu ierti din tot sufletul.Sa iti explic cum functioneaza. Cand ierti formal,doar ca 'trebuie' sa ierti , atunci celalalt zice ca nu gandesti,ca nu ai spirit de auto-conservare ,ca nu lupti pt cauza ta.Si te dispretuieste si mai tare. Adevarata iertare inseamna mai mult ,sa stabilesti punti de legatura cu acela,sa stabilesti dialogul .Asa,el nu mai vede ca stai intr-un turn de fildes,si aplici mecanic o iertare care nici tu nu intelegi ce inseamna. Sa recunosti ce e gresit la tine,sa intelegi punctul lui de vedere ,si apoi........Apoi sa ataci si tu ! Acesta e rezultatul miraculos al adevaratei iertari ,ca iti permite sa iti sustii si punctul de vedere,pentru ca s-a creat legatura sufleteasca cu acel om . Doar cei care nu traiesc din tot sufletul,si aplica mecanic niste percepte sunt luati (pe drept sau pe nedrept ,nu stiu ) de fraieri .
Iertarea inseamna sa il intelegi cu adevarat pe celalalt , si sa iti recunosti limitele in fata lui.
Asa poti fi tu insuti ,si vei intelege ca nimeni nu e de fapt rau intentionat ,ci sunt doar neintelegeri si necomunicare

[florin2012]

problema este ca nu aplici mecanic zicind in sinea ta ca asa trebuie ci lasi de la tine pentru ca asa esti tu de la natura cu bune si cu rele.iar celalalt profita de aceasta bunatate zicind ..lasa ca alai moale si nu se supara.eu cred ca ai doua optiuni ori esti bun si mergi pe calea aceasta cu compromisurile care trebuie sa le faci si a doua cale tii oamenii care simti ca nu sunt compatibili cu tine la distanta si ...da ii respingi.omul se intinde atita cit ii dai tu voie .

[iustin10]

În prealabil postat de florin2012

problema este ca nu aplici mecanic zicind in sinea ta ca asa trebuie ci lasi de la tine pentru ca asa esti tu de la natura cu bune si cu rele.iar celalalt profita de aceasta bunatate zicind ..lasa ca alai moale si nu se supara.eu cred ca ai doua optiuni ori esti bun si mergi pe calea aceasta cu compromisurile care trebuie sa le faci si a doua cale tii oamenii care simti ca nu sunt compatibili cu tine la distanta si ...da ii respingi.omul se intinde atita cit ii dai tu voie .

Pai hai sa stabilim care ar fi scopul : sa ierti,sa fi bun ,dar sa nu mai fi luat de fraier pentru asta ! Eu cred ca acest scop e posibil. Ar trebui sa verifici daca te implici destul in relatiile cu ceilalti.Daca nu cumva te culci pe o ureche ca eu sunt bun si sensibil si generos, si de aceea ceilalti ma lovesc. Adica sa te auto-compatimesti. Ar trebui sa fii atent daca nu cumva ceilalti au dreptate cand 'se iau' de tine ? Poate prin asta ei vor sa corecteze anumite deficiente ale tale. Poate moliciunea ta nu vine doar de la bunatate,ci se transforma si intr-o lipsa de fermitate,intr-o indecizie. De aia zic ca cel mai important lucru in astfel de cazuri mi se pare sa lasi toate cliseele la o parte cu bunatatea si iertarea,si sa stabilesti un dialog real cu acei oameni. Mai bine sa fii putin ca ei,dar sa intelegi ce vor de fapt de la tine. Fuga de oameni nu e nici ea o solutie . Singura solutie este amestecarea cu ei , intrarea cat mai mult in relatii cu ei . Apoi,intelegandu-i,vei putea cu adevarat sa iti manifesti bunatatea .Vei putea fi mai ferm in opiniile tale,si o sa constati ca ei te vor respecta mai mult . Deci invita-i la un suc/bere si stai mai mult de vorba cu ei.Asta e sfatul meu . O sa vezi ca,daca dai coaja aparentelor la o parte ,toti oamenii sunt minunati,si te poti intelege cu ei .

[guardian knight]

În prealabil postat de iustin10

Si eu am patit treaba asta.Esti luat de prost atunci cand nu ierti din tot sufletul.Sa iti explic cum functioneaza. Cand ierti formal,doar ca 'trebuie' sa ierti , atunci celalalt zice ca nu gandesti,ca nu ai spirit de auto-conservare ,ca nu lupti pt cauza ta.Si te dispretuieste si mai tare. Adevarata iertare inseamna mai mult ,sa stabilesti punti de legatura cu acela,sa stabilesti dialogul .Asa,el nu mai vede ca stai intr-un turn de fildes,si aplici mecanic o iertare care nici tu nu intelegi ce inseamna. Sa recunosti ce e gresit la tine,sa intelegi punctul lui de vedere ,si apoi........Apoi sa ataci si tu ! Acesta e rezultatul miraculos al adevaratei iertari ,ca iti permite sa iti sustii si punctul de vedere,pentru ca s-a creat legatura sufleteasca cu acel om . Doar cei care nu traiesc din tot sufletul,si aplica mecanic niste percepte sunt luati (pe drept sau pe nedrept ,nu stiu ) de fraieri .
Iertarea inseamna sa il intelegi cu adevarat pe celalalt , si sa iti recunosti limitele in fata lui.
Asa poti fi tu insuti ,si vei intelege ca nimeni nu e de fapt rau intentionat ,ci sunt doar neintelegeri si necomunicare

adica daca alalalt vine cu barda sa-mi dea in cap, io trebe sa-i inteleg punctul de vedere si sa il aprob eventual...!!!
da, formularea e grosiera, caricaturala, insa...uneori chiar se nimereste ca tu sa ai dreptate, si celalalt sa greseasca grosolan !!!

[iustin10]

În prealabil postat de guardian knight

adica daca alalalt vine cu barda sa-mi dea in cap, io trebe sa-i inteleg punctul de vedere si sa il aprob eventual...!!!
da, formularea e grosiera, caricaturala, insa...uneori chiar se nimereste ca tu sa ai dreptate, si celalalt sa greseasca grosolan !!!

Nici chiar atunci nu ai voie sa lasi ura ,si copilul ei mai mic,antipatia,sa iti stapineasca sufletul. In invataturile ortodoxe,se spune ca daca dusmanul iti ataca tara,neamul,credinta, sa te aperi,sa pleci la razboi.
Dar acesta trebuie facut cu calm,nu cu ura.Orice iti poate face dusmanul tau, poate sa iti distruga reputatia ,integritatea fizica , situatia financiara,totul.Dar un singur lucru nu iti poate face : NU TE POATE OBLIGA SA IL URASTI

[iustin10]

De regula iertarea nu e apreciata . Dar nu e vina celuilalt,care te-a iertat ,ci e tot vina ta,ca nu ai aplicat gestul potrivit cu intensitatea potrivita ,si la momentul potrivit.
Iertarea adevarata,care vine din tot sufletul ,nu se poate sa nu fie apreciata de celalalt.
Dar nu orice fapta care o facem ,si credem noi ca e iertare ,chiar asa se si numeste.
Fiecaruia trebuie sa ii dai exact gestul care se potriveste cel mai mult ,la un moment dat,si care e incarcat cu cea mai mare frumusete .Acesta e un har, care parca vine de undeva ,si trebuie sa rezonezi cu acel om ,ca sa ii dai exact ce astepta de la tine .
Asa ca sa nu dam imediat vina pe ceilalti , ci mai degraba pe faptul ca nu ne-am ostenit destul,ambii ,sa avem o relatie corecta.

Acum ma simt eliberat de patima si pot vorbi degajat de o situatie .
Sunt useri aici care ataca in permanenta ,fara sa se gandeasca o clipa ca ei gresesc ,si useri care se scuza in permanenta ,cand sunt atacati de primii , cu vorbe de genul : am gresit,iarta-ma,sunt cel mai mare pacatos.
Si am observat ca ,(am cateva dialoguri ca martor) ,cu cat cei iertatori se scuza si se acuza mai mult pe ei insisi,cu atat cei duri , profita si le invart mai tare cutitul.
Eu recunosc ca sunt ,(sau eram),din categoria celor blanzi
Dar am realizat ca cei duri nu asta asteapta de la tine,sa iti pui cenusa in cap,ca pe ei lucrul acesta ii oboseste .Ei vor dialog,vor sa inteleaga de ce gandesti asa ,vor confruntare de idei,vor sa se inteleaga pe ei insisi. De aceea , cu acei oameni nu e potrivit sa bati in retragere ,ci e bine sa iti sustii pina la cap si politicos ideile . Sa recunosti unde gresesti,dar sa si spui cu ce nu esti de acord la ei.
Aceasta e adevarata mila fata de ei,sa ii tratezi ca pe oameni ,si nu ca pe niste ciumati antipatici si agresivi.