Femeia insarcinata (din minunatele Invataturi - sfaturi duhovnicesti )

[cristiboss56]

Făcând o sinteză a mai multor lecturi lăsate de : Cuviosul Paisie Aghioritul din Muntele Athos , Părintel Arsenie Boca din Mânăstirea Prislop şi a arhim. Ioachim Pârvulescu din Mănăstirea Lainici, doresc ca pe parcursul a maximum 5 postări să redau cele mai importante sfaturi drept de urmat pentru femeia însărcinată , pentru viitoarele mame şi chiar pentru viitorii taţi. Un copil va fi sau nu va fi credincios şi în raport de credinţa mamei sale. Un mare procent din credinţa mamei se transmite copilului când este încă în pântecele mamei sale. Responsabilitatea revine direct mamei , dar indirect şi tatălui cu care femeia convieţuieşte. Viaţa duhovnicească a unui om începe din momentul zămislirii şi se derulează pe tot timpul şederii sale în pântecele mamei pe timpul celor nouă luni de gestaţie maternă. Am uitat să-l amintesc , pe părintele Părăian , ce mult ajutor ne-a lăsat prin învăţăturile sale şi în această direcţie. Revenind, copilul copiază genetic pe părinţii săi, pe tata sau pe mama, dar se duce înapoi până la al patrulea neam. Uneori observăm că seamănă foarte bine cu bunicul după tată sau cu cel după mamă. Este o mare taină genetică umană şi din păcate de cei mai mulţi oameni nebăgată în seamă, lăsată la voia întâmplării. Sfânta Biserică ne pune la îndemână un arsenal de antidoturi cu potenţial de îgienizare şi chiar vindecare într-o anumită măsură a arborelui genealogic. Spovedania, credinţa puternică, faptele bune , postul , rugăciunea, milostenia sunt unele din medicamentele recomandate de Biserică de terapie a arborelui genealogic. Nouă ni se pare că odată cu moartea părinţilor, bunicilor sau celor apropiaţi ai noştri se produce o ruptură definitivă, dar nu-i adevărat, este numai o despărţire temporară. Legătura dintre noi va fi "veşnică, indisolubilă". "Neamul fiecăruia dintre noi este un întreg tainic". Este o interdependenţă între membrii aceluiaşi neam. Cât de mare însemnătate are starea mamei asupra copilului pe care îl are în pântece ! Tot ceea ce are mama în mintea ei, în inima ei, în comportarea ei atunci când este însărcinată cu copilul se transmite acestuia. Orice bucurie, orice stres, pe care -l are femeia se transmite copilului. <<< Va urma >>> -

Intr-adevar , educatia si influenta parintilor asupra copilului incepe din momentul conceperii acestuia si scade treptat o data cu inaintarea in varsta a copilului.
Eu consider ca este cea mai importanta lucrare pe care o poate face un om si care se termina abia la sfarsitul vietii.

Mai am vreo doua saptamani si am sa experimentez pe propria piele, misiunea de parinte :). Sper sa ma lumineze Dumnezeu , pana la urma, ca sa-i pot asigura copilului o educatie si un trai sanatos.

Doamne ajuta!

[cristiboss56]

În prealabil postat de luchian

Intr-adevar , educatia si influenta parintilor asupra copilului incepe din momentul conceperii acestuia si scade treptat o data cu inaintarea in varsta a copilului.
Eu consider ca este cea mai importanta lucrare pe care o poate face un om si care se termina abia la sfarsitul vietii.

Mai am vreo doua saptamani si am sa experimentez pe propria piele, misiunea de parinte :). Sper sa ma lumineze Dumnezeu , pana la urma, ca sa-i pot asigura copilului o educatie si un trai sanatos.

Doamne ajuta!

Frumoasă veste , drgă Luchian ! Ce poate fi mai minunat pe astă lume să fi părinte. Să te bucuri din plin, până la adânci bătrâneţi !

În prealabil postat de cristiboss56

Frumoasă veste , drgă Luchian ! Ce poate fi mai minunat pe astă lume să fi părinte. Să te bucuri din plin, până la adânci bătrâneţi !

Dupa parerea mea, nimic nu e mai important.

Multumesc si tu la fel!

[Fani71]

În prealabil postat de luchian

Dupa parerea mea, nimic nu e mai important.

Multumesc si tu la fel!

Felicitari, Luchian! Nastere usoara sotiei tale.

[Hartford]

În prealabil postat de luchian

Intr-adevar , educatia si influenta parintilor asupra copilului incepe din momentul conceperii acestuia si scade treptat o data cu inaintarea in varsta a copilului.
Eu consider ca este cea mai importanta lucrare pe care o poate face un om si care se termina abia la sfarsitul vietii.

Mai am vreo doua saptamani si am sa experimentez pe propria piele, misiunea de parinte :). Sper sa ma lumineze Dumnezeu , pana la urma, ca sa-i pot asigura copilului o educatie si un trai sanatos.

Doamne ajuta!

Felicitari si sa-ti ajute Domnul sa-i dai o educatie sanatoasa.

Multumesc!
Doamne ajuta!

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Făcând o sinteză a mai multor lecturi lăsate de : Cuviosul Paisie Aghioritul din Muntele Athos , Părintel Arsenie Boca din Mânăstirea Prislop şi a arhim. Ioachim Pârvulescu din Mănăstirea Lainici, doresc ca pe parcursul a maximum 5 postări să redau cele mai importante sfaturi drept de urmat pentru femeia însărcinată , pentru viitoarele mame şi chiar pentru viitorii taţi. Un copil va fi sau nu va fi credincios şi în raport de credinţa mamei sale. Un mare procent din credinţa mamei se transmite copilului când este încă în pântecele mamei sale. Responsabilitatea revine direct mamei , dar indirect şi tatălui cu care femeia convieţuieşte. Viaţa duhovnicească a unui om începe din momentul zămislirii şi se derulează pe tot timpul şederii sale în pântecele mamei pe timpul celor nouă luni de gestaţie maternă. Am uitat să-l amintesc , pe părintele Părăian , ce mult ajutor ne-a lăsat prin învăţăturile sale şi în această direcţie. Revenind, copilul copiază genetic pe părinţii săi, pe tata sau pe mama, dar se duce înapoi până la al patrulea neam. Uneori observăm că seamănă foarte bine cu bunicul după tată sau cu cel după mamă. Este o mare taină genetică umană şi din păcate de cei mai mulţi oameni nebăgată în seamă, lăsată la voia întâmplării. Sfânta Biserică ne pune la îndemână un arsenal de antidoturi cu potenţial de îgienizare şi chiar vindecare într-o anumită măsură a arborelui genealogic. Spovedania, credinţa puternică, faptele bune , postul , rugăciunea, milostenia sunt unele din medicamentele recomandate de Biserică de terapie a arborelui genealogic. Nouă ni se pare că odată cu moartea părinţilor, bunicilor sau celor apropiaţi ai noştri se produce o ruptură definitivă, dar nu-i adevărat, este numai o despărţire temporară. Legătura dintre noi va fi "veşnică, indisolubilă". "Neamul fiecăruia dintre noi este un întreg tainic". Este o interdependenţă între membrii aceluiaşi neam. Cât de mare însemnătate are starea mamei asupra copilului pe care îl are în pântece ! Tot ceea ce are mama în mintea ei, în inima ei, în comportarea ei atunci când este însărcinată cu copilul se transmite acestuia. Orice bucurie, orice stres, pe care -l are femeia se transmite copilului. <<< Va urma >>> -

Copilul face parte din fiinţa ei în acel moment şi este o copie a tot ceea ce este ea în acea perioadă de nouă luni de zile. Dacă mama este echilibrată şi înfrânată în pornirile sale, copilul moşteneşte şi se va naşte cu acel echilibru, dar dacă nu este echilibrată ci dimpotrivă foarte dezordonată şi indiferentă, de asemenea copilul se va naşte cu acea genă de dezechilibru, de dezordine şi îi va fi greu şi poate imposibil de a se redresa toată viaţa. Observăm că unii oameni se nasc foarte întunecaţi şi nu numai că nu cunosc lumina, dar nici nu vor să o cunoască şi se opun cu îndârjire împotriva luminii şi a binelui înrădăcinată în adâncul fiinţei lor ca moştenire de la părinţi. Mulţi dintre ei sunt irecuperabili în viaţă şi aşa se sfârşesc.
Ce important este ca femeia când este gravidă să se roage , să încerce pe cât îi este cu putinţă să fie bună, să fie iertătoare, să nu urască, să nu invidieze, cu alte cuvinte să trăiască în acea lumină a harului Duhului Sfânt şi acele stări se vor transmite copilului. El se naşte cu aceste înclinaţii : să se roage, să fie bun, să fie iertător, să nu invidieze şi poate toată viaţa va fi aşa, dacă şi el va concretiza şi va fructifica acele înclinaţii pozitive genetice. Dacă femeia gravidă fumează are înclinaţii păcătoase, nu se înfrânează de la tentaţiile păcătoase, copilul se naşte cu acele malformaţii şi poate toată viaţa va fi o copie a mamei sale în comportare. << Va continua >>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Copilul face parte din fiinţa ei în acel moment şi este o copie a tot ceea ce este ea în acea perioadă de nouă luni de zile. Dacă mama este echilibrată şi înfrânată în pornirile sale, copilul moşteneşte şi se va naşte cu acel echilibru, dar dacă nu este echilibrată ci dimpotrivă foarte dezordonată şi indiferentă, de asemenea copilul se va naşte cu acea genă de dezechilibru, de dezordine şi îi va fi greu şi poate imposibil de a se redresa toată viaţa. Observăm că unii oameni se nasc foarte întunecaţi şi nu numai că nu cunosc lumina, dar nici nu vor să o cunoască şi se opun cu îndârjire împotriva luminii şi a binelui înrădăcinată în adâncul fiinţei lor ca moştenire de la părinţi. Mulţi dintre ei sunt irecuperabili în viaţă şi aşa se sfârşesc.
Ce important este ca femeia când este gravidă să se roage , să încerce pe cât îi este cu putinţă să fie bună, să fie iertătoare, să nu urască, să nu invidieze, cu alte cuvinte să trăiască în acea lumină a harului Duhului Sfânt şi acele stări se vor transmite copilului. El se naşte cu aceste înclinaţii : să se roage, să fie bun, să fie iertător, să nu invidieze şi poate toată viaţa va fi aşa, dacă şi el va concretiza şi va fructifica acele înclinaţii pozitive genetice. Dacă femeia gravidă fumează are înclinaţii păcătoase, nu se înfrânează de la tentaţiile păcătoase, copilul se naşte cu acele malformaţii şi poate toată viaţa va fi o copie a mamei sale în comportare. << Va continua >>

Deci, un copil începe să se educe de către mamă încă din pântece. El, sărmanul copil, este sinteza celor doi părinţi în momentul conceperii, moşteneşte bagajul genetic al celor doi părinţi. Dar, după aceea evoluează pe parcursul şederii celor nouă luni în pântecele mamei sale şi primeşte ceea ce îi dă mama ca hrană spirituală şi materială, născându-se după aceea sănătos trupeşte şi sufleteşte.
Bărbatul are şi el marea obligaţie ca atunci când nevasta este însărcinată să-i creeze cadru ambient, să o ajute cât mai mult, să-i creeze lumină, pace, linişte, dragoste. El, ca bărbat, în acel moment nu are ce să-i transmită copilului direct, dar indirect prin raportul pe care îl are faţă de femeia sa influenţează pe copil în rău sau în bine. Bărbatul trebuie să se ferească să nu o supere pe nevasta lui gravidă cu nimic. Să nu o certe, să nu o tulbure cu starea lui negativă, deoarece dacă el este tulburat, acea stare tulburătoare i-o transmite femeii lui, iar femeia, odată ce primeşte starea aceea negativă de tulburare, automat i-o transmite şi copilului şi copilul devine tulburat şi neliniştit. Dacă tata se bucură, se bucură şi femeia lui gravidă şi se bucură şi copilul lor din pântece. <<< Va urma cu ultima parte, despre raporturile sexuale din ultimele luni de sarcină ale femeii >>>

[cristiboss56]

În prealabil postat de cristiboss56

Deci, un copil începe să se educe de către mamă încă din pântece. El, sărmanul copil, este sinteza celor doi părinţi în momentul conceperii, moşteneşte bagajul genetic al celor doi părinţi. Dar, după aceea evoluează pe parcursul şederii celor nouă luni în pântecele mamei sale şi primeşte ceea ce îi dă mama ca hrană spirituală şi materială, născându-se după aceea sănătos trupeşte şi sufleteşte.
Bărbatul are şi el marea obligaţie ca atunci când nevasta este însărcinată să-i creeze cadru ambient, să o ajute cât mai mult, să-i creeze lumină, pace, linişte, dragoste. El, ca bărbat, în acel moment nu are ce să-i transmită copilului direct, dar indirect prin raportul pe care îl are faţă de femeia sa influenţează pe copil în rău sau în bine. Bărbatul trebuie să se ferească să nu o supere pe nevasta lui gravidă cu nimic. Să nu o certe, să nu o tulbure cu starea lui negativă, deoarece dacă el este tulburat, acea stare tulburătoare i-o transmite femeii lui, iar femeia, odată ce primeşte starea aceea negativă de tulburare, automat i-o transmite şi copilului şi copilul devine tulburat şi neliniştit. Dacă tata se bucură, se bucură şi femeia lui gravidă şi se bucură şi copilul lor din pântece. <<< Va urma cu ultima parte, despre raporturile sexuale din ultimele luni de sarcină ale femeii >>>

Şi medicina recunoaşte că raporturile sexuale, mai ales în ultimele luni când este femeia gravidă, nu-i fac bine nici ei nici copilului, de asemenea Biserica cu atât mai mult recomandă abstinenţă, înfrânare în acele ultime luni foarte critice. Aici îl ajută pe bărbat foarte mult credinţa ca să poată să se înfrâneze şi să conştientizeze această înfrânare. Deoarece , pentru acea poftă trupească de la care bărbatul nu se înfrânează şi o tulbură pe femeia lui şi copilului i se transmite acel duh al desfrânării şi poate să-i afecteze toată viaţa. S-au întâlnit multe cazuri când bărbatul nu s-a înfrânat pe parcursul perioadei când femeia era gravidă şi copilul s-a născut cu această patimă în el şi de mic copil făcea acest păcat şi nu a putut să se lase toată viaţa lui, devenind un desfrânat notoriu, irecuperabil.
Iată ce mare responsabilitate au părinţii faţă de copiii lor încă din pântece.