un sot...intretinut

[andreicozia]

În prealabil postat de Anna

Andrei, imi pare rau, dar este SOTUL ei, nu prietenul sau logodnicul. Cum ii dai tu sfat sa se desparta, mai ales cand ea e chiar dispusa sa rabde. Vrei sa piarda cununa? Sau cum?

Bine, am inteles, atunci sa rabde.

[andreicozia]

Sf Pavel spune clar:
"Cine nu munceste sa nu manince"

Problema acestui sot intretinut mi se pare mie ca se datoreaza mandriei. Orgoliul ranit poate ca s-a transformat in deznadejde. Complexul de inferioritate pe care-l simte acum ii blocheaza elanul si spiritul de initiativa. Isi simte sotia superioara si acest lucru nu-l suporta cu usurinta barbatii, in general. Cred ca rugaciunea, cultivarea increderii in fortele proprii si un duhovnic foarte bun il pot ajuta. Nici eu n-as merge pe mana unui psiholog, caci e posibil ca practicile acestuia sa se bata cap in cap cu invatatura ortodoxa. O spovedanie generala, niste Sfinte Masluri, Acatistul Sfantului Nicolae sau al Sfintilor Modest, Mina, Nectarie, Ciprian etc. ma gandesc ca ar fi eficiente.

[mirabela]

buna catalina,

cred ca stiu despre ce boala este vorba, nu de alta, dar fata unei prietene de ale mele, desi are doar 18 ani, are o boala la sange, a fost diagnosticata ff greu si este fffff rara, fiind suspecta la un moment dat de leucemie.

nu exista momentan nici un tratament, dar se poate trai fara ca ea sa evolueze, din contra, chiar sa stagneze as zice. dupa cativa ani de drumuri lungi si obositoare, din 3 in 3 luni, deva-bucuresti, la analize, acum merge dar odata la 6 luni la analize, si de 3 ani incoace analizele ii sunt bune. a urmat un regim, fara carne de porc, dar a facut o cura cu oua de prepelitza. daca vrei mai multe amanunte, scrie-mi un mesaj cu adresa ta de mail.

Doamne ajuta !

În prealabil postat de catalina24680

Va multumesc inca o data pentru sfaturi si ajutor. Ma bucur ca am intalnit pe acest forum oameni cu credinta si repere cu adevarat bine intemeiate in Hristos. Si ma mai bucur ca majoritatea sfaturilor au fost pline de intelegere, dragoste si mai ales delicatete.

Mentionez mai ales delicatete pentru ca sincer va spun am intalnit foarte multe cazuri in iubita noastra biserica, cazuri de "militie duhovniceasca" sub masca exercitarii faptelor bune. Adica oameni care te stiu doar din vedere de la biserica si daca li se pare ca te vad o data fara batic sau cu o fusta mai colorata sau putin abatuta,sau pur si simplu nu intri in tiparele lor, vin la tine si se baga in sufletul tau cu sfaturi si indemnuri fara ca tu sa fi cerut ceva, sub pretextul ca "sunt dator sa-ti spun pentru ca daca nu-ti spuneam era o fapta buna pe care puteam sa o fac si nu am facut-o". Si te mai intreaba si unde te spovedesti, si ce-a zis duhovnicul...Si apoi daca le zici din taina spovedaniei (mare greseala), ei pun in balanta daca duhovnicul a zis bine sau nu, dupa ale lor retete. Ca si cum toti duhovnicii ar trebui sa fie subordonati unor minti omenesti mai ravnioare din biserica care verifica pulsul enoriasilor in mod constant, veghind la bunul lor mers. Asta este o crunta badaranie care nu are nici in clin nici in maneca nimic de a face cu ceea ce este ortodoxia.

Dar, nefiind cazul fratiilor voastre referitor la ceea ce am prezentat mai sus, am sa vad raspund la intrebarea de ce nu apar copiii. Pentru ca nu stiu cine cum mai intra pe viitor pe acest forum, mentionez ca doar raspund la o intrebare,deci nu cer nici un sfat cu privire la acest fapt ca nu avem copii.

In urma unor evenimente, am descoperit la mine dupa putin timp la de casatorie prezenta unei boli foarte grave si rare la sange. Boala se intalneste un caz la 10-20 de mil. de oameni. In tara in prezent sunt singurul caz inregistrat (poate or fi si alte cazuri despre care nu se stie). Se presupune ca boala este in corpul meu in stare latenta de mai multi ani (nu se stie exact cat, poate chiar din copilarie), dar declansarea ei a avut loc de abia dupa casatorie. Asadar,inainte de casatorie mi-am facut analizele pe care le face toata lumea cand se casatoreste dar nu a iesit nimic suspect, totul era in parametri normali pentru ca boala nu se declansase inca. Am facut analize is in Germania la cel mai avansat centru de cercetare hematologica si au confirmat diagnosticul. In urma confirmarii, nu am mai lucrat, mi-am dat demisia si de atunci sunt casnica. De aceea poate si ispita asta asta a pretentiei si insistarii ca Gabi sa lucreze la anumite standarde.

Desi afecteaza fertilitatea in mod grav si nu s-a descoperit inca un tratament, si nu se stie exact evolutia ei, domeniul fiind in cercetare, paradoxal, aceasta boala este un adevarat dar de la Dumnezeu, ca fiecare boala, pentru care ii multumim si eu si Gabi. Fireste, exista acasta tanjire dupa a avea copii, dar nadajduim ca ceea ce este cu neputinta la oameni este cu putinta la Dumnezeu.

V-am raspuns la intrebare si mai spun inca o data cu drag pentru peroanele care poate vor mai intra pe viitor pe acest forum ca nu cer nici un sfat in aceasta privinta, pentru ca e deja stabilita si cauza duhovniceasca,si insemnatatea bolii si ceea ce avem de facut, fireste impreuna cu duhovnicul.

In ceea ce priveste tratamentele,eu inclin in mare spre homeopatie,dar nu putem generaliza. Adica cateodata iti e de folos, cateodata nu. In cazul bolii mele,am incercat tratament homeopat la trei medici celebri,la care dura 3 luni sa te pogramezi, nu ii mentionez pentru ca nu vreau sa le fac reclama negativa, si nu au avut nici un efect, desi am respectat intocmai toate regulile homeopatiei. Iar tratamentele alopate chiar daca rezolva ceva pe moment pe temen lung unele pot afecta alte parti ale corpului. Sunt unele boli care Domnul le da si apoi da si vindecarea in lumea asta si alte boli pe care Domnul nu vrea sa le vindece aici pe pamant. Ambele cazuri sunt binecuvantarea lui Dumezeu asupra omului.

[sergiu]

În prealabil postat de The_Fallen

Asta e o vorba buna, daca nu vrei te oblig?Suna ca "bataia e scoasa din rai" tot o vorba romaneasca.
Si ambele au consecinte grave.Dumnezeu nu ne-a dat liberul arbitru ca sa il incalcam pe cel al semenilor nostri.

Vorba a fost schimonosita, era original "pedeapsa este rupta din Rai", "bataia" au inclus-o probabil cei care-si pedepseau copiii (fizic) si au vazut ca are rezultate remarcabile (aplicata cu dragoste si cap). Dupa care, probabil ca au inceput sa o foloseasca "marii barbati ai neamului" care-si cotonogesc nevestele (fara dragoste si fara cap).

Ori, ar iesi un inchizitor bun din tine! Ei aveau intotdeauna dreptate si stiau adevaruri absolute!

Referitor la subiect:

Eu cred ca nu trebuie sa-l fortezi pe sotul tau. In primul rand gandeste-te ca a ajuns la Biserica din anumite motive. Vine dintr-o familie care nu cred ca i-a servit exemplu in acest sens. Probabil acele motive au lasat si anumite sechele la nivel psihic, chiar daca acestea nu se vad cu ochiul liber! Probabil ca din cauza lui taica-su a fost complexat si cumva exclus din cercurile de tineri toata adolescenta lui. O parte din insuccesele familiei sale probabil le-a resimtit ca fiind ale lui. Probabil ca si acum exista acele sentimente in interiorul sau.
Tu esti orientata spre succes pentru ca vii dintr-o familie care ESTE succes. Pentru tine succesul deci, este normalitate. Nu este si cazul lui! Pentru el probabil ca faptul ca are parte de liniste sufleteasca si are acoperis si o paine este arhisuficient! Aceasta este normalitatea lui! El pur si simplu nu vede rostul banilor si averii! De aceea nu va fi niciodata motivat sa faca avere. Nefiind motivat si cu complexele si sechelele de mai sus nici nu ma mir ca nu le obtine acele succese dorite de tine.
Cum tu deja ai facut o evaluare a situatiei si vrei sa fiti alaturi toata viata, nu vad de ce ar fi asta un impediment major pentru dezvoltarea familiei.
Poate ar fi bine sa mearga la un psiholog sa stea de vorba. Dar trebuie sa fie si el perfect constient ca are o problema si sa vrea sa mearga! Altfel degeaba se duce la psiholog. Abia dupa ce se vor fi rezolvat problemele interioare, se poate pune un pic de presiune pentru a avea si el un loc de munca stabil.
Iar tu va trebui sa faci o evaluare a situatiei asa cum este, fara asteptari ca de maine el va fi ceva strain firii lui. Si reiesind din acea evaluare si cantarind toate cele vei putea sa-ti dai seama ca (daca) vei putea sa mai tii (cu ajutorul parintilor eventual) inca un membru al familiei. Iar el va putea fi un tatic bun si asta ar putea fi succesul lui!
Nu le mai intoarce chiar pe toate partile ca pana la urma doar Dumnezeu le aranjeaza! Incearca sa ai incredere in El si nu vei regreta!

[sergiu]

În prealabil postat de mirabela

buna catalina,

cred ca stiu despre ce boala este vorba, nu de alta, dar fata unei prietene de ale mele, desi are doar 18 ani, are o boala la sange, a fost diagnosticata ff greu si este fffff rara, fiind suspecta la un moment dat de leucemie.

nu exista momentan nici un tratament, dar se poate trai fara ca ea sa evolueze, din contra, chiar sa stagneze as zice. dupa cativa ani de drumuri lungi si obositoare, din 3 in 3 luni, deva-bucuresti, la analize, acum merge dar odata la 6 luni la analize, si de 3 ani incoace analizele ii sunt bune. a urmat un regim, fara carne de porc, dar a facut o cura cu oua de prepelitza. daca vrei mai multe amanunte, scrie-mi un mesaj cu adresa ta de mail.

Doamne ajuta !

Scuze, nu am citit toate postarile (e miezul noptii). O sa citesc maine toate postarile si dupa vad daca ce am scris mai sus se aplica.

[alabala]

Draga Catalina,

Mie imi suna foarte familiara situatia sotului tau. Este aceeasi cu situatia pe care am avut-o eu in perioada premergatoare intemeierii unei familii adevarate, adica care include copii. Doar ca eu sunt femeie si in aceasta calitate atributul de mama m-a schimbat cu desavarsire. Prin copilul pe care l-am dobandit, Dumnezeu mi-a dat un sens existentei. Pana atunci, desi imi iubeam sotul, ma simteam neputincioasa si inutila, serviciile mi le schimbam cu regularitate, nu ma puteam simti eu insumi intre atatia oameni de toate felurile. Desi incercam sa fac totul cat mai bine cu putinta, de multe ori din stangacie sau fara sa prevad din timp cum va decurge situatia, ajungeam sa fiu rau vazuta de diverse persoane care nu erau dintre cele mai binevoitoare. La serviciu colegii sunt de multe ori lipsiti de minima toleranta, te judeca imediat, apar barfe, iar un suflet sensibil care nu a beneficiat de incurajare inca din copilarie si in care s-au intiparit traumele pe care le-a suferit in cadrul familiei, nu poate face fata unor ironii, unor rautati si se descurajeaza usor. Acestea sunt niste probleme psihice pe care nu le mai poate vindeca vreun psiholog ci doar Dumnezeu cu voia Sa. Dar se pare ca in cazul meu precum si al sotului tau, Dumnezeu a gasit o alta solutie. Ne-a dat soti capabili sa ne intretina. Noi ramanem cu acest spin care sa ne ajute sa ne smerim intotdeauna fata de celalalt, dar nici partenerul nu trebuie sa se semeteasca, caci atunci viata de familie nu se deosebeste de cea de la serviciu. Sunt sigura ca sotul tau se simte in mare inferioritate fata de tine, incearca acasa sa-i dai lui ocazia sa fie cap de familie. Acela sa fie teritoriul unde sa aiba libertate de decizie, asta il va incuraja. Iti este de ajuns ca te ocupi de cariera, cand vii acasa pur si simplu bazeaza-te numai pe el. Daca Domnul va daruieste copii, problemele se vor rezolva si mai bine. Sotul se va ocupa de copii, de familie, iar tu te vei putea concentra pe cariera. In felul asta va veti completa intr-un mod minunat. Caci Dumnezeu de aceea ne da soti si sotii, pentru a suplini unul lipsurile celuilalt. Eu cu ajutorul Domnului am o familie fericita. Ceea ce iti doresc si tie!

[sergiu]

În prealabil postat de ory

Nu stiu cat ar ajuta rugaciunile, la mine in casa nu prea au ajutat (la parinti ), mama s-a tot rugat in acelasi timp in care tata ii cerea bani pentru a-i plati scaunul pe care l-a facut ( era si tamplar ). Si astfel au dus-o toata viata...si stii cine a avut cel mai mult de suferit ? Copii !
Nu mai vorbesc ca va apuca compatimirea si o detest, dar crede-ma, daca tu nu iei atitudine, nimeni nu o poate face, fiindca acesta, sotul tau, se va intinde atat cat ii este permis, cat ii este plapuma, iar atata timp cat incerci sa-i combati nonconformismul si comoditatea doar cu cuvinte duioase, acesta va avea tendinta de-a profita si mai mult...Nu reprezinta neaparat o rautate din partea acestuia, doar o situatie mult prea permisiva care va evolua in masura in care el va refuza sa vada acest cusur al situatiei.

Esti sigura ca ai nimerit pe forumul potrivit? Rugaciunile alea au ajutat-o pe maica-ta si poate are sanse sa se mantuiasca, desi am dubii vazand reflectia ei in tine.
Iar in ce priveste compatimirea, dragostea, iubirea, mila - astea cu siguranta sunt niste lucruri care tin de trecut. Pentru ca viitorul este al oamenilor duri, lucizi (sau luciferici?), feroce. Oameni care stiu ca atunci cand vezi un invalid trebuie sa te interesezi poate cumva poti sa-l duci la vre-un azil si sa-i iei casa! Oameni cu un scop, o determinare, si fara nici un fel de scrupule! Cand vad oameni ca tine, foarte determinati, imi doresc sa mor cat mai repede sa va las lumea toata voua, sa va ajunga!!

[heaven]

Sergiu,atitudinea ei este a unei femei care a suferit foarte mult si a ajuns sa razbeasca luptand crancen.
Asta nu inseamna ca sufletul ei este luciferic...
Si mai gandeste-te daca propria-ti atitudine este una pur crestineasca.
Astfel de rani se vindeca doar prin iubire,nu aruncand bolovani sub numele ca suntem crestini.

În prealabil postat de sergiu

Esti sigura ca ai nimerit pe forumul potrivit? Rugaciunile alea au ajutat-o pe maica-ta si poate are sanse sa se mantuiasca, desi am dubii vazand reflectia ei in tine.
Iar in ce priveste compatimirea, dragostea, iubirea, mila - astea cu siguranta sunt niste lucruri care tin de trecut. Pentru ca viitorul este al oamenilor duri, lucizi (sau luciferici?), feroce. Oameni care stiu ca atunci cand vezi un invalid trebuie sa te interesezi poate cumva poti sa-l duci la vre-un azil si sa-i iei casa! Oameni cu un scop, o determinare, si fara nici un fel de scrupule! Cand vad oameni ca tine, foarte determinati, imi doresc sa mor cat mai repede sa va las lumea toata voua, sa va ajunga!!

Un raspuns exceptional lumescului. Bravo, Sergiu!