Confirmare minunată: romano-catolicii trebuie (re)botezaţi

[dobrin7m]

În prealabil postat de N.Priceputu

Poate din prea multă smerenie nu vorbim despre mândria noastră, să nu vadă ceilalți cât de smeriți suntem :)
Avea Părintele Arsenie Papacioc o vorbă: „În materie de smerenie desfid orice concurență”.

Doamne ajuta!
:)

În prealabil postat de Decebal

Dar ce este tipic Ortodoxiei, doamnă, propaganda ortodoxistă cu fotografii trucate, falsificate? Credeţi cumva că are Ortodoxia nevoie de o atât de dezavantajoasă propagandă? De ce nu apără ortodoxiştii "ortodoxia" lor cu argumente reale, spre exemplu cu prezenţa Duhului Sfânt în viaţa lor? Dar este mai uşor să-L "prinzi pe Duhul" în poze trucate şi măsluite decât să Îl ai prezent şi lucrător în viaţă, nu-i aşa?

Tipic ortodoxiei este sa vorbeasca despre Dumnezeu cel care L-a experiat in viata sa, si anume sfintii. Duhul Sfant se arata doar celor curati la inima si ajunsi la un inalt nivel de spiritualitate, aidoma Sf. Ioan Maximovici, a Pr. Mina Dobzeu si a multor altora care si-au dedicat viata rugaciunii.
Cand aparatul de fotografiat surprinde pe pelicula lumina in apropierea acestor persoane, lucrul se intampla cu ingaduinta lui Dumnezeu, ca noi, cei pacatosi, sa putem vedea cu ochii nostri la ce grad de sfintenie poate ajunge cel, care este mare iubitor de Dumnezeu:

Iata inca o fotografie cu Sf. Ioan Maximovici scaldat in lumina:
http://www.google.dk/searchhl=da&sit...41.AoG-WnPUPu4
Iar Pr. Mina Dobzeu ne-a marturisit ca din 14 octombrie 2010 il cerceteaza lumina necreata, rod al practicarii Rugaciunii inimii.
Ne spune cum vede aceasta lumina:
* Icoana Maicii Domnului din Sfantul Altar, invaluita in lumina;
* Harta Romaniei, dupa intreg conturul ei, luminata toata.
* Sfantul Potir in lumina, cand ma impartasesc;
* Cand in strana este mai multa doxologie, in mijlocul Bisericii, am vazut stâlp de lumina inalt de 2-3 metri;
* Val de lumina, deasupra Bisericii Sfintei Episcopii, s-a desprins usor luand drumul catre tara.
* Stalp de lumina rotund, inalt de 2-3 metri, in fata Bisericii, afara la intrare;
* Stâlp dreptunghiular de lumina, inconjurand zidurile Bisericii, in exterior;
* Cand a aparut la slujba P.S. Cornelui, de cateva ori, s-a manifestat lumina; etc. (din cartea Apocalipsa - planul de salvare a lumii in 7 etape)

Daca unul intre acestia, care au vazut lumina, ne avertizeaza si ne spune sa nu luam drept bune fotografiile, pe care s-a surprins lumina, atunci este alteva; dar nu ascult de unul, care doar a auzit de lumina; sau de unul, care prin nu stiu ce practici orientale, a ajuns sa vada ceva ce seamana a fi lumina. E bine sa nu amestecam borcanele, domnilor!

[cezar_ioan]

Aşa e, doamnă!
Puneţi borcanul dumneavoastră ceva mai departe de tinda Bisericii, că împrăştie un miros dubios, de migdale amare...
Nu vrem să-l amestecăm cu aromele Sfântului Mir şi nici cu mireasma tămâiei, în ruptul capului!

[catalin2]

În prealabil postat de Decebal

Ai grijă că aici ai scos foarte urât din context. Firul de discuţie respectiv, Erezia catolica cu privire la nasterea din Dumnezeu, de unde ai luat citatul, fără ca să dai vreun link, conţine vreo câteva zeci de postări numai ale mele şi ale lui tikkun_olam, zeci de postări cu multe argumente, din care tu ai rupt trei rânduleţe, le-ai rupt din întregul context al dezbaterii şi argumentativ, pentru a le afişa aici. Întreaga ta "apologie" este deci viciată de aceastză rupere nelegitimă din context, rupere prin care ai încercat să sugerezi un alt sens pentru spusele userului tikkun_olam.

Iar nu stie Decebal ce a facut cu celelalte nick-uri. Si pana acum ma tot acuza ca noi n-am vorbit de Filioque si nu a scris nici despre faptul ca nu se mantuiesc copiii botezati. Citatul este de pe topicul meu pe care l-a redeschis chiar el astazi: http://www.crestinortodox.ro/forum/s...&postcount=118
Ideea era ca de atunci a inceput un sir de neintelegeri si erori, facand pe altii vinovati (pe mine, in special) de toate neintelegerile lui din invatatura ortodoxa.

[catalin2]

În prealabil postat de N.Priceputu

Afirmația asta este definiția prejudecății. Nu poți gândi fără etichete, fără încadrări, fără a reduce. Iar trimiterea pe care am făcut-o către Părintele Stăniloae invita tocmai la un alt mod de a gândi; unul care afirmă taina, nu o reduce.
Nu am concepții sau păreri definitive, poate asta te face să mă încadrezi la relativiști.
Sunt pe cale, caut mereu să învăț, inclusiv de la cei de pe forum, și sper că nu voi ajunge vreodată să cred că am înțeles ceva definitiv. Sper să rămân mereu deschis față de noi și noi înțelesuri, și totodată sper să mă țin pe Cale, să nu mă depărtez de Hristos, să caut Duhul Lui și în El să trăiesc.
Și aici este vorba și despre dogmă, ea fiind o expresie a credinței.

Exact despre asta spuneam si eu. Eu nu inteleg, daca scrii sute de mesaje cu aceleasi intelegeri cum sa nu stiu exact ce conceptii ai? Daca spunem in fiecare mesaj ce credem si cum vedem lucrurile? Tu de exemplu nu stii cu exactitate ce conceptii am? Eu m-am straduit sa le scriu clar pe ale mele, ca sa nu fie dubii.

[cezar_ioan]

În prealabil postat de catalin2

scrii sute de mesaje cu aceleasi intelegeri

Mai e o zisă posibilă, frate:
oricâte sute de variante ar scrie omul, tu le reduci pe toate la una şi aceeaşi înţelegere a ta...

Nu te supăra, vorbesc serios, chiar cu maximă gravitate.

(Iartă-mă că te-am necăjit iarăşi, dar nu ştiu cum de reuşeşti să mă sileşti...
Poate găsim o formă de pace, până la urmă. Ce zici, e posibil?
Nu înainte însă de a mă lămuri cum e cu Adam şi Eva, pe topicul despre Purcederea Duhului Sfânt, unde bălmăjişi ceva despre Perfecţiunea lui Dumnezeu.)

[catalin2]

În prealabil postat de cezar_ioan

Mai e o zisă posibilă, frate:
oricâte sute de variante ar scrie omul, tu le reduci pe toate la una şi aceeaşi înţelegere a ta...
Nu te supăra, vorbesc serios, chiar cu maximă gravitate.
(Iartă-mă că te-am necăjit iarăşi, dar nu ştiu cum de reuşeşti să mă sileşti...)

Nu are cum sa ma supere ceva cand discutia nu deviaza in altceva. Si chiar cand sunt atacat, abia dupa mult timp raspund, cand vad ca se insista.
E imposibil sa nu stii ce crede un om in privinta unui aspect daca acela scrie chiar el ce crede. Si nu e nevoie de sute de mesaje, chiar si 2-3 sunt de ajuns. Problema cea mai importanta, si aici e neintelegerea, e sa ai si cunostintele (in cazul de fata invatatura ortodoxa) ca sa ai un termen de comparatie. Altfel daca unul scrie ceva adevarat si altul o prostie de unde sa stie cineva care a scris adevarul? Lui i s-ar parea ca si unul a spus ceva si altul, deci adevarul probabil e la mijloc. Aproximativ la fel e si relativismul.

În prealabil postat de cezar_ioan

Aşa e, doamnă!
Puneţi borcanul dumneavoastră ceva mai departe de tinda Bisericii, că împrăştie un miros dubios, de migdale amare...
Nu vrem să-l amestecăm cu aromele Sfântului Mir şi nici cu mireasma tămâiei, în ruptul capului!

Nu era vorba de borcanul meu. Dar asa inteleg unii ce se scrie pe aici...

[adam000]

În prealabil postat de N.Priceputu

Viața noastră întreagă, viața nouă în Hristos înseamnă trăirea în har. Sigur, este mai de folos să trăim decât doar să vorbim, dar nici vorbirea nu este inutilă. Doar dacă rămâne singură.

Este prima oara, dintre toate mesajele tale pe care ti le-am citit vreodata pe forum (desi probabil ca nu am citit decat o foarte mica fractiune din ce ai scris tu pe forum), primul mesaj cand nu sint de acord cu tine.

Eu consider vorbirea ca fiind inutila. Cel putin la nivelul de aici de pe forum, de polemici si dispute asa-zis "principiale", vorbarie multa si fara folos. Pentru cel ce traieste in har, chiar si vorbirea este o imprastiere (distragere a atentiei/distractie) de la rugaciune, sau o poarta deschisa pentru vorbit in vant inutil (care poate aluneca spre vorbit cu pacat/patima), sau pentru a aluneca atentia spre contrare, spre sine, iar nu spre Dumnezeu. Cel ce traieste in Har, vorbirea este fara folos si poate sa fie spre pierdere daca prin imprastierea adusa de vorbire face sa ramana singura. De aceea parintii isihasti si sfintii nu se imprastiau in vorbarie multa.
Iar pentru noi, este una din caile foarte usoare de alunecare/abatere/imprastiere a atentiei de la trezvie spre vorbarie, scazand trezvia. O ispita subtila.

Iata un pasaj cu o replica celebra despre cum vorbesc cei desavarsiti, dintr-un articol care mi-a placut:

Dacă cineva era criticat în prezenţa sa, îi lua apărarea. Dacă nu era înţeles sau era contrazis tăcea, pentru că nu spera să convingă pe interlocutor cu explicaţii şi argumente în lucruri în care decisivă e doar experienţa duhovnicească.
Şi, mai presus de orice, când vorbea, nu vorbea niciodată după mintea sa, ci numai ce-i dădea să vorbească Duhul Sfânt. Intr-o discuţie avută pe când era la Vechiul Russikon (deci pe la începutul secolului nostru) cu un renumit pustnic din Caucaz, părintele Stratonik, aflat în vizită la Athos pentru un „schimb de experienţă” duhovnicească, părintele Siluan a reuşit să-l impresioneze cel mai mult dintre zecile de monahi şi asceţi cu care acesta s-a întâlnit. (După două luni de întâlniri cu părinţii athoniţi, părintele Stratonik era oarecum dezamăgit, căci nu aflase nimic nou.) Cu smerenie, Siluan i-a atras părintelui Stratonik atenţia asupra faptului că vorbea prea mult „după mintea sa” şi de aceea discursurile sale, deşi inspirate şi foarte admirate de monahii athoniţi ruşi, erau lipsite de claritatea duhovnicească ultimă. După care îi cere ascetului caucazian să răspundă la trei întrebări care atingeau miezul problemei: „Cum vorbesc cei desăvârşiţi?”, „Ce înseamnă să te predai voii lui Dumnezeu?“, „În ce constă ascultarea?”. După o scurtă tăcere, sesizând importanţa întrebărilor şi discreţia procedurii lui Siluan, la prima întrebare părintele Stratonik răspunde: „Nu ştiu. Spuneţi-mi sfinţia voastră“. Atunci Siluan a zis: „Nu spun nimic de la ei înşişi, ci numai ce le insuflă Duhul Sfânt.” Ruşinat, părintele Stratonik îşi dă seama că e încă departe de desăvârşire şi că are încă multe de aflat de la Siluan (…) Tăcut şi meditativ, părintele Stratonik a plecat plin de recunoştinţă şi, de atunci – spre marea uimire a confraţilor lui Siluan -, când în discuţiile avute cu alţi monahi venea vorba de subtilităţi duhovniceşti, el spunea la toţi: „îl aveţi pe părintele Siluan, pe el să-l întrebaţi“.

Si acum trebuie sa imi cer iertare pt lipsa mea de delicatete scriindu-ti acest mesaj. Dar ti l-am scris cu prietenie, nu ca pe o mustrare sau contrare in vreun fel.

[Dalian]

În prealabil postat de adam000

Este prima oara, dintre toate mesajele tale pe care ti le-am citit vreodata pe forum (desi probabil ca nu am citit decat o foarte mica fractiune din ce ai scris tu pe forum), primul mesaj cand nu sint de acord cu tine.

Eu consider vorbirea ca fiind inutila. Cel putin la nivelul de aici de pe forum...

Dacă chiar crezi că vorbirea e inutilă de ce mai vorbeşti?
Inchide-ţi contul şi gata! Sau e doar o manevră de fariseu?