Forum Crestin Ortodox Crestin Ortodox
 
 


Du-te înapoi   Forum Crestin Ortodox > Istoria bisericii
Răspunde
 
Thread Tools Moduri de afișare
  #31  
Vechi 18.01.2026, 21:09:18
iustin_dumitru iustin_dumitru is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 13.07.2025
Mesaje: 305
Implicit

Citat:
În prealabil postat de CristianR Vezi mesajul
De acord. De aceea am spus că, atunci când ne dedicăm doar rugăciunii, nu facem decât să ne amăgim că suntem duhovnicește în regulă. Căci rugăciunea fără dragoste pentru semeni nu are substanță, este rece:

"Pentru că cel ce nu iubește pe fratele său, pe care l-a văzut, pe Dumnezeu, pe Care nu L-a văzut, nu poate să-L iubească. Și această poruncă avem de la El: cine iubește pe Dumnezeu să iubească și pe fratele său." (I Ioan 4, 20-21)
Cred ca ai punctat corect , dragostea trebuie sa insoteasca toate preocuparile noastre legate de credinta,rugaciune,cult si invatatura. Altfel acestea devin goale ,simple forme fara fond .

Dar aceasta poate fi folosita de lenesi ca mine sau alte persoane viclene, ca sa zica, eu am dragoste, ce trebuie sa ma mai rog.

Iarasi ,sunt sfinti in pustie care nu au ocazia sa practice dragostea fata de aproapele, decat eventual tot sub forma rugaciunii.

De aceea liantul comun al rugaciunii si al dragostei fata de aproapele este Duhul Sfant, care ne duce catre modelul de iubire al lui Hristos fata de oameni ca sa invatam cum sa iubim, precum si la rugaciune al carui model este rugaciunea lui Hristos catre Tatal.

Vorbind in extreme, cineva poate sa nu aiba dragoste de aproapele si sa fie neputincios in a se ruga , si nu trebuie judecat.
Pentru ca un strop de iubire din partea noastra ar declansa in el puterea nemareginita a Duhului si intoarcerea lui la Hristos.

Acesta este lantul minunat in care depindem unii de altii, si nimeni nu poate castiga iubirea de unul singur decat impreuna cu ceilalti , caci Duhul este acelasi in toti care am crezut in Hristos.


Citat:
În prealabil postat de CristianR Vezi mesajul
Nu situațiile în care cu adevărat nu pot ajuta mă preocupă, ci cele în care îmi dau seama că aș fi putut să o fac, dar am m-am eschivat ori am trecut pe lângă. Nici Dumnezeu și nici conștiința noastră nu ne va judeca pentru ceea ce n-a stat în puterile noastre.
Toate vor veni de la sine la timpul lor, caci nu doar faptele care nu le-am facut ma chinuie , ci si rautatile care le-am facut, si m-au departat de Dumnezeu.

Cu cat vedem mai mult armonia tuturora in Dumnezeu Tatal prin Hristos cu ajutorul Duhului , cu atat intelegem mai bine ce dar imens este aproapele nostru si ce importanta are pentru mantuirea noastra

Altfel singuri, facandu-ne checklist-uri si todo , nu vom ajunge niciodata la aproapele,dar macar vom avea darul parerii de rau.
Reply With Quote
  #32  
Vechi 18.01.2026, 21:24:20
CristianR's Avatar
CristianR CristianR is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 26.03.2014
Religia: Ortodox
Mesaje: 2.417
Implicit

Citat:
În prealabil postat de Iorest Vezi mesajul
Din perspectiva ortodoxă abundența de supermarket, te îndepărtează de post.
Practicarea virtuților – esențială în creștinism – presupune libertatea alegerii. A răbda de foame pentru că n-ai ce mânca nu înseamnă a posti. Din contră, să postești înseamnă să te înfrânezi atunci când ai la îndemână toate bunătățile. Este drept că austeritatea – care ar trebui să fie regulă în mânăstiri – este un mediu bun pentru sporirea duhovnicească, dar numai dacă este asumată. Atunci când este impusă, ea naște frustrare (și vedem bine ce tulburări sociale apar atunci când un guvern este silit să ia măsuri care impun scăderea consumului, după ce guvernul precedent a aruncat "bani din elicopter" populației, amăgind-o că o duce bine).

Citat:
Domnule atunci doar cine voia să fie călugăr era prin mănăstiri și seminarii, deci doar oamenii de vocație tocmai fiindcă traiul muncit îi încerca, din contră traiul bun a adus euro-monahii,
Să nu idealizăm trecutul și să nu demonizăm prezentul, ci să le privim lucid, cu realism. Ambele au avut bune și rele, doar că unele dintre cele bune din trecut s-au pierdut pe parcurs, ca și unele rele. Astăzi avem alte bune (cum ar fi libertatea) și alte rele (o mai mare decădere morală, o criză a valorilor mai vizibilă). Dar și atunci monahii cu vocație erau o minoritate, mulți ajungând la mânăstire din sărăcie. Îți amintesc vorba părintelui Arsenie Boca despre călugării care erau doar "cuiere de haine călugărești". Iar patimile unora dintre ei, care acum pot fi puse în văzul întregii lumi cu un singur link, atunci nu erau așa de popularizate, dar existau (Vezi "Chef la mănăstire" a lui Vasile Voiculescu).
__________________
Știu, vom muri. Dar cîtă splendoare! (Daniel Turcea)
Reply With Quote
  #33  
Vechi 19.01.2026, 00:30:42
Iorest Iorest is offline
Senior Member
 
Data înregistrării: 04.08.2016
Religia: Ortodox
Mesaje: 5.230
Implicit

Citat:
În prealabil postat de CristianR Vezi mesajul
Practicarea virtuților – esențială în creștinism – presupune libertatea alegerii. A răbda de foame pentru că n-ai ce mânca nu înseamnă a posti. Din contră, să postești înseamnă să te înfrânezi atunci când ai la îndemână toate bunătățile. Este drept că austeritatea – care ar trebui să fie regulă în mânăstiri – este un mediu bun pentru sporirea duhovnicească, dar numai dacă este asumată. Atunci când este impusă, ea naște frustrare (și vedem bine ce tulburări sociale apar atunci când un guvern este silit să ia măsuri care impun scăderea consumului, după ce guvernul precedent a aruncat "bani din elicopter" populației, amăgind-o că o duce bine).
E vorba că nu e nicio abundență reală, te îmbolnăvești dacă mănânci compulsiv din supermarket și dacă mănânci puțin au potențiatori de arome care te fac să mănânci până uiți de tine.

Citat:
În prealabil postat de CristianR Vezi mesajul
Să nu idealizăm trecutul și să nu demonizăm prezentul, ci să le privim lucid, cu realism. Ambele au avut bune și rele, doar că unele dintre cele bune din trecut s-au pierdut pe parcurs, ca și unele rele. Astăzi avem alte bune (cum ar fi libertatea) și alte rele (o mai mare decădere morală, o criză a valorilor mai vizibilă). Dar și atunci monahii cu vocație erau o minoritate, mulți ajungând la mânăstire din sărăcie. Îți amintesc vorba părintelui Arsenie Boca despre călugării care erau doar "cuiere de haine călugărești". Iar patimile unora dintre ei, care acum pot fi puse în văzul întregii lumi cu un singur link, atunci nu erau așa de popularizate, dar existau (Vezi "Chef la mănăstire" a lui Vasile Voiculescu).
Domnule nu ai nicio libertate când ești condiționat economic să te întinzi la cât câștigi și e un câștig mic sau dacă muncești de dimineață până seară și nu mai ai o viață personală, e o iluzie că ai libertate.
Cum zicea frăția ta că minciuna era la ordinea zilei și acum e, de la Referendumul pt familie e ca să scape Dragnea de pușcărie, la mizeria de frică strecurată în creierele oamenilor în plandemonie.

Chef la mănăstire a lui V.V. precum și scrierile lui Damian Stănoiu sunt pură ficțiune, eu vorbeam de ce era real, ba mai mult pr Mega spunea că a pus doar chestii amuzante, fiindcă au fost mult mai multe.
__________________
„Că s-a întărit mila Lui peste noi și adevărul Domnului rămâne în veac.” Ps.116, v.2.
Reply With Quote
Răspunde