Pledoarie pentru nasterea naturala

[zaharia_2009]

Ne miram de fiecare data de cite ceva, tocmai aici pe un forum zis ortodox .
Mirarea noastra fata de orice din acesta lume este direct proportionala cu taria credintei noastre .
In clipa in care ai credinta, nu te mai mira nimic, nici minunile lui Dumnezeu, care sunt ceas de ceas linga noi si nici minunile stanei care sunt la fel de dese .
Dar vai de omul care nu are frica si rusinea lui Dumnezeu !
Vai de doctorul care ajunge doctor din mindrie, ori profesor (definitivat cu note intre 5.50- 7,50), ori avocat sau magistrat , ori ingineri , ori ... ori ... orice ar fi el in lumea aceasta !
Vai de omul care isi incepe judecatile de valoare cu sofisme absolut dracesti: "barbatii ar trebui sa...."; " femeile, mai bine sa...."; "da, dar si eu am nevoie de mincare ca si tine"; "da, dar copiii mei ce maninca si ce imbraca", s.a.m.d.
Vai de toti cei care, botezati si inchinati in numele Sf. Treimi, nu au nici o treaba cu Aceasta , alta decit a purta lanturi de aur cu cruci, la git, de poti priponii cu ele vulturul sa nu zboare.
Vai de cei care merg la biserica din cauza ca au dezvoltat un reflex conditionat de duminica, incununat la intoarcere cu descriptivele spectacolelor de teatru : a fost taaa-re frumos la slujba !
Vai de cei care in locul si timpul mintuirii sale (adica la locul sau de munca) il vede pe fratele sau ca pe o sursa iminenta si impardonabila de macar putina bunastare, a sa ca vorba aceea: "... de asta am invatat atita si de asta muncesc acum !"
Stim cu totii, am mai spus-o eu insumi si si altii, ca in Romania este botezata ortodox 87% din populatie, ca 6% din acestia merg regulat la biserica, ca 1% se nevoiesc dupa canoanele BOR de cele mai multe ori, ca 0,01 % cauta cu asiduitate mintuirea si ca abia 1 la 100.000 se lupta neincetat sa ramina cu propria-i viata in Hristos .
Restul, sunt invatati prin tot felul de institutii oficiale (incepind cu familia si terminind cu ONG-urile) sa se minta atit de mult si atit de bine, pina in codul genetic, incit niciodata nu isi mai revin la Adevar : nu stiu eu d'astea; nu am pomenit asa ceva la parintii mei; nu obisnuiesc; nu pot; nu am incercat pina acum; ei, da' nu sunt habotnic; eu nu sunt un ignorant, am educatie; eu sunt un intelectual iar viata in Hristos este a elitistilor si nu a habotnicilor; nu imi place imaginea curenta care exista prin biserici; eu vreau sa fiu liber si sa fac ce cred de cuviinta... s.a.m.d., multe, multe , minciuni si inselare luata cu kilogramul inca din frageda pruncie, de la bunica si mamica inca !
Dar acestia, asa cum rezulta din procentele date, suntem marea majoritate. Si atunci, de ce ne mai miram de fratele nostru doctorul ca ne vede ca pe o vaca, ori ca pe o metresa pe care abia asteapta sa o trateze ca sa o si poata contacta ?
De ce ne mai miram ca nici urma de suflet nu are, desi din vorbele lui ar vrea sa se inteleaga contrariul, cind se tirguieste cu noi pe banii nostrii ?
De ce ne mira ca indiferent daca stie sau nu meserie adevarata, el vrea mai intii sa ii dai multi bani ?
De ce ne mai miram ca preotul nostru duhovnic ne impartaseste in fiecare saptamina, mai ceva ca pe sfinti; ne dezleaga sa intram in biserica indiferent daca avem haina de nunta sau nu, ne marturisim sincer si cu zdobire de inima sau accepta orice minciuna a mindriei noastre ... s.a.m.d.
De ce ne mira toate acestea ?
Probabil pt. ca nici unul dintre noi, cei care citim aceste rinduri, nu a hotarit el, de unul singur, chiar daca nu mai este urmat de nimeni, sa fie "prostul" acestei lumi, sa se se faca pe sine jertfa pt. ceilalti, in numele celorlalti, sa fie el cel nebun pt. Hristos, asa, de unul singur, sa treaca cele ale lumii acesteia pe locul II si sa puna mai intii iubirea aproapelui fata de orice ...
Cind macar unul dintre noi va implini acestea, atunci forumul se va inchide singur ... caci viata lui s-a terminat .
Dar pina atunci vom continua sa ne ducem viata plina de nemultumiri, de neajunsuri, de pacaleli si curse care ni se intind, de chin, de inselare, de durere, de amagire, de asteptare zadarnica, de speranta neimplinita ... Pe asta am ales-o si pt. ea ne zbatem neincetat.

Orice indura omul in aceasta viata! orice i s-ar face, deoarace orice lucru rau care i se intimpla il masoara mai intii cu mindria sa, iar dupa multa si marea mindrie pe care o are, are si puterea de a indura orice i-ar veni din partea cuiva . Insa totul este pina la doctor ! Cind Dumnezeu a hotarit sa te "trateze" cu durere si chin trupesc si sufletesc, te inmoi si te faci precum zgirciul in miinile satrapului . Aici, toti cei "tari" se inmoaie si se fac muci, caci la cea mai mica stringere de surub de catre Dumnezeu vaietele nu mai contenesc .
Probabil ca vorbele celui mare intre vasili sau celui Vasile intre sfinti sunt f. adevarate : bolile noastre sunt pacatele noastre" si nimeni nu scapa de aceasta incercare . Acesta este focul care ne curata de toata meschinaria si grandoarea si trufia, si de intelectualism si elitism si starea rasata .... s.a.m.d.
Nimeni dintre noi nu patimeste mai mult decit a gresit ! Cu siguranta ! Exceptind sfintii, cei care se nevoiesc pt. altceva !
Abia in patimirea noastra avem ocazia limpede de a vedea cit de mult am gresit !

In rest, zi dupa zi, in care ne vaitam si ne plingem de cite ceva, de orice, din lumea aceasta, ca nu este bun, nu este destul, nu este chiar cum ar trebuie ... nu este cum vrem noi si numai noi, fara insa a pomeni macar, din adincul sufletului, despre multele si gerelele noastre pacate !

Din multa naostra cauza ne trateaza astfel medicii, magistratii, profesorii, preotii, cunoscutii, vecinii, colegii, sefii... prietenii, si inca multi altii care ne cunoasc sau ne vad !
Cind ne vom schimba noi, Dumnezeu va indrepat lumea !
Pina atunci ... plins si tinguire in Rama !