De ce plang icoanele?

[Krautrock]

În prealabil postat de Iorest

Adică sunteți ateu sau, ireligios, adogmatic/adogmatist, nu aveți înaintași botezați creștin ?

Nu sunt crestin (cel putin nu ma consider), nu sunt musulman, nu sunt hindus, nu sunt budist si lista ar putea continua...

Cat despre dumneavoastra, consider ca nu sunteti nici musulman, nici hindus, nici budist, nici jainist si, la fel lista ar putea continua.

Diferenta dintre mine si dumneavoastra consta in faptul ca in lista de credinte religioase la care nu ma raliez exista un element in plus, anume crestinismul.

Daca lucrurile ar fi totusi atat de simple, intre noi doi n-ar exista o diferenta semnificativa. Sunt, in definitiv cateva zeci de mii de religii si secte sau culte religioase, iar una in plus sau in minus n-ar conta prea mult. Insa diferenta e totusi fundamentala. As putea s-o numesc diferenta de paradigma de gandire. Un termen precum "ireligios" ar fi prea putin pentru a surprinde aceasta diferenta, iar un termen precum "adogmatic" ar fi prea mult. Cu totii tinem mai mult sau mai putin la ideile noastre, deci cu totii suntem intr-o anumita masura dogmatici. Cat despre ireligiozitate, aceasta nu e totul. Diferentele dintre noi constau si in modul in care definim binele si raul, realitatea sau adevarul. Ca sa va ofer o analogie, ganditi-va putin la diferentele ce exista intre generatii, sa zicem generatia noastra (presupun ca sunteti o persoana care ati petrecut ceva vreme in aceasta lume) si generatia celor ce au crescut cu internetul si tehnologia digitala. Intre doua generatii nu exista doar o diferenta de varsta sau la nivelul experientei de viata (de regula cei mai in varsta au o experienta mai bogata a vietii), ci si o diferenta in ce priveste asteptarile de la viata, o diferenta la nivelul a ceea ce inseamna pentru fiecare a trai. Asa e si cu omul "ireligios". Nu e numai un om care nu crede in religie, ci e in mod fundamental altfel. Putem sa-l numim ateu, insa riscam sa generam o confuzie si sa ajungem la concluzia ca pentru a fi ateu trebuie sa crezi ceva anume care te face sa fii ateu. Ateul nu e cineva care crede un anumit lucru. El poate sa creada o multime de lucruri, ba in majoritatea cazurilor el crede o multime de lucruri pe care le cred si credinciosii, pentru ca nu poti trai in lume fara sa ai convingeri. Daca vreti sa ma numiti ateu e in regula, numai sa nu-mi atribuiti o anumita credinta si deci sa ma considerati un credincios la fel ca orice credincios ce are o credinta diferita de a dumneavoastra. Exista atei care cred in horoscop. Eu nu cred in asa ceva. Alti atei cred intr-o ideologie laica precum comunismul sau neoliberalismul, Eu nu cred in acestea. Chiar daca sunt de parere ca statul ar trebui sa aiba grija de cei care sunt napastuiti de soarta, aceasta nu inseamna ca sunt neaparat socialist si cred ca si dumneavoastra aveti aceeasi convingere ca mine si chiar daca prin aceasta sunteti un pic socialist, nu cred ca va considerati neaparat socialist.

În prealabil postat de Iorest

În statui își pot găsi sălaș demoni, cred că acesta era unul dintre motivele pt care nu sunt acceptate în creștinismul răsăritean.

Iar aici ajungem la ceea ce numeam diferenta de paradigma de gandire. Eu si dumneavoastra nu ne vom putea intelege niciodata asupra faptului ca in statuile despre care vorbiti exista demoni sau duhuri sau ceva de felul acesta. Pentru dumneavoastra demonii, duhurile, ingerii spiritele imateriale, energiile ascunse sunt reale. Nu e nevoie sa le vedeti, nu e nevoie sa le percepeti, iar daca ati incerca sa le cercetati, acest lucru ar fi sortit esecului. Duhurile se manifesta doar prin efectele lor, insa se refuza capacitatii noastre de analiza, o depasesc mai bine zis. Pentru mine insa, atunci cand ceva ascuns reuseste sa se manifeste intr-un fel, inceteaza de a mai fi ceva ascuns, el devine vizibil si accesibil mintii noastre. Chiar daca nu il putem vedea, il putem intelege. Sa luam ca exemplu lumina de la Ierusalim, despre care unii crestini spun ca e un fenomen real si se aprinde intr-adevar fara interventia vreunui om, adica e o minune cereasca. Daca se intampla sa credeti in aceasta minune, veti crede, sunt sigur, ca oricat am cerceta-o, ne e imposibil sa intelegem cum se produce, adica nu vom putea gasi niciun sir de cauze in lumea reala care sa duca la ea, pentru ca ea se produce printr-o interventie dinafara. Pentru mine, pe de alta parte, aceasta lumina e lucrul de la care pornesc. Poate ca voi afla de ce se produce, iar atunci am inteles-o. Poate ca nu voi afla. Insa pana cand nu aflu nu pot sa spun ca stiu de ce se intampla si astfel ma opresc la ceea ce am inteles si nu depasesc aceasta granita, deoarece nu stiu ce se afla dincolo si deci nu pot spune ce se afla dincolo.

Exista demoni in statui? Nu stiu. Deci nu pot sa afirm ca exista, deoarece m-as aventura pe un teritoriu pe care nu-l inteleg. Si atata vreme cat nu stiu, nu am ce sa cred, la fel cum atunci cand am frigiderul gol, nu am ce sa mananc.

În prealabil postat de Iorest

Care ar fi zeii pictați totuși, nu am văzut niciun zeu din panteonul greco-roman pictat pe pereți.

Sa ne gandim totusi ca pictura se degradeaza foarte usor. Arheologii presupun ca templele grecesti contineau imagini pictate. Ce puteau sa reprezinte aceste picturi? Oare cu ce ochi le-au privit crestinii care au venit dupa aceea? Nu credeti ca le-au sters cu peria? Dar nu acesta e lucrul important. In Egipt, unde aceste picturi s-au pastrat, ele infatiseaza figurile unor zei printre alte lucruri. Cat despre iudei, mare lucru nu stim. De altfel avem atat de putine informatii despre Antichitate incat e foarte greu sa afirmam ceva precis intr-o directie sau alta.