cum vad personal o facultate de teologie

[laurschepsis]

Exista profesori cu har si profesori fara. Au fost si vor mai fi.
Exista preoti cu har si preoti cu mai putina vocatie pentru acest spatiu.
Au fost si vor mai fi.
Exista doctori daruiti semenilor lor si doctori care s-au trezit incercand sa practice o meserie pentru care nu sunt bine structurati. Si nu vor fi nici maine.
Toti sunt oameni. Toti vor ceva de la aceasta viata.
Nu toti vor "ce le trebuie". Si mai putini au vointa (credinta) sa faca "ce trebuie".

Sunt intru-totul de acord cu Geo.Nektarios: "Deci fratii mei, SA NU II MAI JUDECAM pe teologi si pe preoti, CA II AVEM DUPA CUM SUNTEM, DUPA CUM NI-I FACEM!!!"

Acest "cum suntem si cum ni-i facem pleaca de mult mai departe.

Iata ce mai spunea Parintele Arsenie Boca unor femei nemultumite: "Dar care dintre voi se roaga cand sunteti insarcinate: Doamne da-mi un copil bun, cuminte, care sa-ti slujeasca Tie; pentru Tine, Doamne? Care din voi ati citit in timpul sarcinii Acatistul Maicii Domnului si alte carti bisericesti? Voi ziceti ca n-aveti timp sa va rugati. Cereti la Maica Domnului si la Domnul Iisus Hristos si va vor da. Daca nu faceti rele va iese si copilul asa cum doriti."

Pentru ca Geo.Nektarios si-a inceput argumentatia citandu-l din Parintele Arsenie Boca, as aminti si eu ca Parintele are o biografie de exceptie. Mama sa, Cristina inainte de a-l avea pe micul Zian s-a rugat Maicii Domnului sa aiba un copil nu pentru ea ci pentru Dumnezeu. Dupa nastere, nu i-a marturisit copilului aceasta dorinta decat in ziua in care Zian Boca a anuntat-o ca s-a hotarat sa-si inchine viata Domnului: "O, dragul meu si scumpul meu, de cand ma rog eu pentru asta!". Atatia ani de rugaciune si nadejde ca Maica Domnului ii va darui micului Zian gandul cel bun.
Apoi, Zian Boca, viitorul Parinte Arsenie Boca, in scoala si-a impus si a respecatat intocmai o disciplina foarte dura. A trait si a invatat PERMANENT pentru a ajunge un slujitor al Domnului cat mai bine pregatit. A parcurs aceasta perioada intr-o curatenie si o cumintenie greu de exprimat in cuvinte.

Cine are dubii in ceea ce priveste cele "ce trebuie" sa faca pentru a ajunge un bun preot sau un bun calugar ar avea mult de castigat citind cele scrise de sau despre Parinte. Am citit "Viata Maicii Domnului" dupa o serie de lecturi despre Parinte. Am remarcat ca Maica Domnului ca si multi dintre sfinti, ca si Parintele au venit in aceasta lume prin parinti cu multa credinta si curatenie.

Un copil cerut si crescut in rugaciune.

Nu stiu ce se intampla in Facultatea de Teologie sau in Seminar dar am doi copii, unul la liceu, celalalt in clasa a VII-a si asist la o situatie dramatica pentru neamul romanesc. Sistemul de admitere in liceu impune intr-o masura mai mica sau mai mare profesorilor care nu sunt de matematica sau romana "sa o lase mai moale" in privinta exigentelor. Daca mai adaugam ca foarte putini dintre profesori au cu adevarat har pedagogic se poate intui cu ce bagaj de cunostinte pleaca copiii din scoala. Unii dintre ei vor ajunge sa urmeze teologia. Si acolo vor intalni profesori cu har sau fara. Oare toti profesorii Parintelui au fost remarcabili? Nu. Si iata ca acum nu avem cuvinte pentru a-i evoca coplesitoarea personalitate. De aceea eu cred ca importanta este legatura dintre student si Dumnezeu, dintre student si duhovnicul sau si, as zice dintre student si propria persoana.

Doamne-ajuta!