Fericiti cei ce plang...

[14carol06]

Suferinta ca si durerea sunt indisolubil legate de viata omeneasca,fiind inerente vietii.Din insasi desfasurarea procesului vietii se ivesc numeroase pricini de suferinta si de durere,fie ele de ordin fizic sau moral . Si cu cat e cineva mai sensibil,mai delicat sufleteste,mai luminat la minte,cu un orizont mai larg si cu o privire mai adanca,cu atat mai mult, sporesc motivele de durere si suferinta; suferi pentru propia ta soarta si suferi pentru soarta semenilor tai,fiindca la fiecare pas te lovesti de rautatea omeneasca,de nedreptatile strigatoare la cer,care se comit in salbaticia luptei pentru existenta,de asuprire a celui slab si tirania celui puternic,de trufia celui satisfacut si de nepasarea celor semeti.De jur imprejur zaresti nu7mai iluzii spulberate,avanturi sfarmate,lacuri de sange si rauri de lacrimi.De aceea nuse poate ca un suflet simtitor sa nu-l innece plansul.Plange pentru suferinta ce o indura ,fiindca nu vrea sa plateasca raul cu rau,nedreptatea prin nedreptate si insultareactii violente;plange fiindca nu poate infaptui binele pe care-l rav neste,sau de cainta pentru viata pe care o duce ,plange in hohote sau in surdina.Lacrima este, insa,foc purificator care spala omul de tina pacatului,e diamantul care tasneste din framantare launtrica a fiintei noastre si in care se reflecta in orice imprejurare splendoarea spiritului omenesc.Goethe are perfecta dreptate:"Cel ce niciodata nu si-a mancat painea in durere si niciodata n-a petrecut orele in noapte,acela nu va cunoaste puteri ale cerului!".de aceea Mantuitorul Iisus Hristos s-a simtit indreptatit sa spuna:"FERICITI CEI CE PLANG CA ACEIA SE VOR MANGAIA!".Si cand stii ca pamantul este "valea plangerii",atunci intelegi mai bine toata insemnatatea cuvintelor lui Hristos."Doamne,Parintele nostru,da-ne lacrimile Maicii Tale si ale ucenicilor tai,sa fim mustrati pentru a ne desavarsi intru Tine!".