intrebare pt cei casatoriti

[Fani71]

În prealabil postat de Traditie1

Mintea nu functioneaza bine cand e prea multa mancare, somn si sex si cand petrece imprastiata in activitati lumesti iar a sti cum sa distingi intre propriile ganduri si ceea ce este adevarat cere o viata de trezvie si rugaciune neincetata. De aceea consider ca am mai mult discernamasnt decat tine, fiindca asa ma straduiesc sa traiesc.[/b]

Tot mai gasesc ceva de zis. Ma astept la avalansa de mesaje maine. Dar cum zilele care urmeaza o sa am mult mai putin timp, treaca. Avalansa, revarsa-te.

Traditie, si mesajul tau m-a distrat.
Eu cred ca activitatea asta lumeasca a statului pe calculator si a datului din degete pe clape in cuvinte acide ne intuneca mintea la amandoi, pana la urma.

De unde stii tu cum ma straduiesc eu in viata mea sa traiesc? De unde stii tu cat mananc si cat .. puncte, puncte.

Sa stii ca sunt pacate care ne spurca si ne intuneca mintea mai tare decat ce numiti voi pacate - ciclul, actul trupesc in cadrul casatoriei daca se petrece mai des decat asa, cam odtaa pe luna, si altle asemenea. Si ia aminte, nu vorbesc de tine, ci in general, pentru ca nu te cunosc si pana la proba contrarie, banuiesc ca esti un om bun: Mandria, rautatea, barfa, cruzimea, dorinta de dominare (vezi rugaciunea sfantului Efrem), ura.

Ori ce fac oamenii casatoriti? Nu degeaba va tot spune ory sa nu vorbiti dspre ce nu stiti, si voi intelegeti ca se refare la sex. Voi chiar credeti ca oamenii casatoriti numai la asta se gandesc si asta fac? Cum a mai zis cineva pe aici, Cristiboss cred, sexul capata cu totul alta dimensiune la oamenii casatoriti, si nu este lucrul cel mai important pentru ei, in general.

Casatoria este o asceza la fel de mare chiar daca nu si mai decat calugaria. Este lepadarea de vointa proprie pentru a altuia, din dragoste, zilnic, ceas de ceas, in maruntisurile vieii zilnice. Este suportarea celuilalt cand este obosit si nervos, in micile lui defecte. Este toata munca legata de ingrijirea celuilalt si a copiilor (degeaba razi tu cand spui de scutece).
Este partasirea nu numai la bucurii, ci si la necazuri, la suferinte, care uneori pot fi mari, mari de tot. Este invingerea egoismului si acceptarea revelarii celor mai mici pacate si greseli ale tale, celor mai meschine slabiciuni, in fata celuilalt, a fiintei dragi, care este un fel de oglinda sau revelator fotografic pentru ele. Bineinteles, spre curatarea lor, daca lucrurile se petrec bine si este dragoste adevarata.
Toate astea nu din resemnare sau datorie, ci din si cu dragoste.

Dar o dragoste jertfelnica, nu o dragoste de indragostiti din filme.

In toate astea, sexul joaca si el un rol, ca un element de comuniune si de exprimare a dragostei. Dar nu este ce va inchipuiti voi, asta incercam noi sa va spunem. Nu e vorba aici de pofte si pasiune in acelasi fel cu atunci cand nu esti casatorit si ai dorinti fizice.
De altfel, in afara de asceza de care se tot vorbeste de a te infrana in posturi, pentru a nu avea copii etc, exista si asceza dragostei, de care nu se zice in canoane - a respecta oboseala, boala, lipsa de dorinta a celuilalt, de a cauta bucuria lui si nu pe a ta. Asta e casatoria. Nu intunecarea mintii prin sex si mancare...

Daca toate astea pe care incercam noi oamenii casatoriti crestini sa le traim ti se par ca sunt intunecatoare de minte, apoi nu stiu de ce mai discutam noi pe aici.

Sa auzim numai de bine!