Relatia mea cu Dumnezeu

[windorin]

În prealabil postat de The_Fallen

Multumesc pentru raspuns, dar raspunsul ma face sa ma intreb: cum putem sti cand starea de bine vine de la Dumnezeu si cand nu?

Cred ca inteleg bine ce anume cauti sa afli. Nu iti pot spune decat faptul ca mie imi este tare greu sa il simt pe Dumnezeu neincetat. Adesea uit de El ore intregi, iar cand imi aduc aminte, simt ca nu eu mi'am adus aminte de El, ci El mi'a venit in gand.
De ce simt asta, nu stiu. Pur si simplu simt ca nu eu imi aduc acel gand de aducere aminte, ci ca imi este dat.

Iti dau un sfat, primit de mine acum ceva vreme: "Nu mai gandi atat, da'ti drumul cu incredere si Dumnezeu te va tine."
Cred ca tocmai cautarea aceasta a ta si intrebarile neincetate spulbera mult din farmecul lucrarii lui Dumnezeu.

Cand ne straduim sa facem binele, avem chipul senin si inima linistita. Acea liniste nu poate fi decat de la Dumnezeu.

A-L simti pe Dumnezeu ca persoana vie si pururea prezenta este o nevointa de zi cu zi.
Cum putem oare simti lumina trecand prin noi, daca inca nu ne'am curatit "ferestrele".
Avem nevoie de multa nevointa spre a putea taia in noi mandria. Cand mandria va fi infranta, vom putea simti ce cautam.