Citat:
În prealabil postat de moshu
Sunt de acord, insa intre a spune parinte, e gresit ca fumezi si parinte, ori cele sfinte ori tigara! e cale muuult prea lunga. Si nu cred ca ai putea sa ajungi sa dojenesti un... preot, fata de care trebuie sa ai o mare smerenie si cuviinta si rusine. Dumnezeu sa ii ajute pe preotii fumatori sa lase acest viciu!
|
Odata am urmarit o slujba de Inviere foarte frumoasa. Numai ca preotul care pana atunci era carunt si cu barba, avea un par castaniu de toata frumusetea. Isi vopsise parul. Nu i-am spus in mod direct, insa l-am privit cu compasiune. Nu stiu daca numai eu. La sfarsitul Sfintei Liturghii, s-a justificat intr-un fel, si a cautat in privirile noastre aprobarea. N-a aflat-o, asa ca dupa un timp l-a vazut din nou cu parul sau carunt.
Smerenia si cuviinta sunt virtuti crestinesti pe care tindem sa le obtinem. In general ne smerim in fata lui Dumnezeu. Pe preot nu avem voie sa-l idolatrizam. Decat sa-l barfim pe preot, mai bine gasim o modalitate de a-l ajuta sa lupte cu pacatul respectiv: rugaciune, marturisirea gandurilor la spovedanie etc. Daca este induhovnicit si acesta e singurul lui pacat, atunci ne va multumi, daca nu imediat, atunci dupa un timp.
Unei femei i s-a intamplat sa mearga la un parinte care ii citea gandurile (parintele Gabriel Nicu). Stiind acest lucru, i-a spus in gand cu ce nu era de acord. Era vorba despre un pacat subtire, finut. In duminica urmatoare parintele a smerit-o, spunand ca o pacatoasa ii da sfaturi! Dupa un an, insa, tot public, a recunoscut ca o femeie l-a ajutat sa lupte cu un pacat.
Consider ca daca incurajam pacatul ni-l adaugam noua insine la ,,pacate straine''.