Opreste Doamne , si stinge focul maniei Tale ! Apel la rugaciune

[eodor nastasa]

În prealabil postat de eduardd

Ai perfecta dreptate! Imi amintesc cum se bateau acum 3 ani cei de la Nanesti (Vrancea) pe ajutoare. Cum cei mari furau de la cei mici. Iar cei mici cautau sa construiasca si copiilor case din ajutoare.Cum militarii le scoteau malul din casa iar barbatii casei stateau la baut si tipau la ei ca nu au grija de cele ce le ramasesera. Doamne iarta-ma, poate ii judec in adancul inimii, desi cred ca va scriu acestea cu durere in inima. Oare de ce nu suntem solidari? Unde a disparut poporul? Cand Doamne, i-a luat locul populatia?..
Doamne iarta-ma si pazeste-ma..Cine stie daca eu as fi in locul lor cum m-as comporta. Off...Doamne iarta-ma!

De aceea spun si aici prin forum ca a sta in scaun si a da sfaturi e f.simplu..dar a trece tu prin acea situatie..e cu totul altceva. Poate ca de aceea spune parintele Petroniu Tanase asa: Nu da niciodata un sfat inainte de al urma tu intai..

Cand a disparut poporul ? De cand cu "civilizatia" lu' vestu', da, da, de atunci...De cand tot impostoru', oportunistu', derbedeu' face politica, de cand "ungurii" separatisti si sovini guverneaza republica, de cand toate tv-urile "urla" de tiganime si curvasareala, "cultivand" tinerii si otravind adultii "plictisiti" de viata...de cand "popi" in sutana, fara de Dumnezeu, se "tavalesc" in placerea lu' trupu', de cand noi, toti, am uitat de Dumnezeu si l-am imbratisat pe uzurpator...de cand talantu' a devenit scop in viata, ori chiar mai mult, a devenit "dumnezeul" multora dintre noi, da, da, de atunci...de cand roman vinde pe roman, pentru o mana de arginti, de cand trecem pe langa un seaman cazut si, vajnici, in loc sa-i oferim un sprijin spre ridicare, ii oferim cativa bocanci in fata, asa, spre a nu se mai chinui, ca de, agonia lunga moarte sigura ii...de cand otrava intunericului s-a scurs pe nesimtite in sufletele noastre, da, de atunci...de cand "civilizati" fiind, in europa intrati, am uitat sa traim, am uitat sa iubim, am uitat sa vietuim, am uitat ca avem chip si asemanare Dumnezeiasca, am uitat de noi insine...am uitat cine suntem, am uitat de unde venim, am uitat unde trebuie sa ajungem...si, ar mai fi multe de zis, dar suna a jelire, si tocmai de asta nu avem noi nevoie acum, asa ca, TREZIREA mai, da-ti cu capul de perete pana cand va vine mintea la cap...hai, ca chiar daca doare, face bine intr-un tarziu !