Evolutionismul-religia care pregateste venirea antihristului!

[georgiana.gabriela]

În prealabil postat de konijiro

Cand am sustinut ca as avea explicatie "la toate"? Am vazut citatul respectiv, se aplica perfect creationistilor de pretutindeni.

Nu ai sustinut asta prin "vorbe", ci prin "fapte", mai precis nu ai anuntat asta dinainte, asa cum crezi tu ca am vrut sa para. In schimb, in fiecare post de al tau ai combatut ceea ce eu (sau alti ortodocsi) am scris.

În prealabil postat de konijiro

Nu, dar stiinta se bazeaza pe stiinta. Daca vrei sa contrazici o teorie stiintifica, tot cu stiinta "in mana" trebuie sa o faci.

Sunt de acord, dar "stiinta" asta materialista pe care o sustii, nu ar fi pe deplin implinita, daca nu ar exista stiinta metafizica, prin care se explica stiinta materiala. Ti-as pune o intrebare: care crezi ca este scopul tau (sau al oricarui om) in viata? Sa traiasca si sa moara, ca un animal, apoi sa-i putrezeasca trupul in pamant, si peste cativa ani, poate chiar sute, sa se uite ca a existat (si aici nu ma refer la scriitori, filozofi, oameni de stiinta etc.), sau sa-si continue viata pe care a trait-o de aici, "dincolo"? Adica: daca pentru el viata asta a fost un iad (si nu ma refer la suferinte, ci la pacate), iar el a murit in mijlocul lui, atunci acest iad va continua sub forma de suferinta vesnica (ci nu de desfatare), in cazul in care nu se indura nimeni sa se roage pentru el. Si ce este mai rau, este ca el insusi nu vrea sa recunoasca iadul cum ca ar exista, avand bine implantat in minte acest optimism bolnavicios, neavand un scop precis, isi primeste "cu zambetul (zeflemitor) pe buze" osanda.
Pe cand un om care si-a trait viata cu gandul la vesnicie, la fericirea vesnica ce-l asteapta daca moartea nu-l va prinde in pacat, fiindu-i teama sa savarseasca pacatul, in primul rand cu frica de a nu-L supara pe Dumnezeu (si asta pentru ca-L iubeste), si in al doilea rand de frica "mortii" celei vesnice, adica a iadului.
"cine sta cu mintea-n iad, in veci nu va pacatui" (Parintele Ilie Cleopa) adica cine se teme de iad, de acela nu va avea parte, iar cine nu se teme de iad, in el se va osandi.
Acum, judeca si tu, crezi ca scopul omului in viata este de a o trai, si apoi de a muri, disparand definitiv? Atunci degeaba a trait.

În prealabil postat de konijiro

Parintele Arsenie era cam paralel cu stiinta, si daca vrei, iti aduc si citate din cele scrise de el ca sa dovedesc asta. Nu ii contest cunostintele teologice, sau abilitatile de duhovnic, dar om de stiinta in mod clar nu era.
Te rog sa dai exemple de parti "ilogice" din stiinta. Presupun ca stii ca "ilogic" nu se defineste prin "ceea ce contrazice Biblia".

Nu vreau sa vorbesc mult pe tema asta, pentru ca il respect pe Parintele si nu vreau sa fie jicnit de cei care probabil nu stiu nimic despre el. Eu am citit carti de ale lui prin care explica teologia prin stiinta, si stiinta prin teologie. Si nu cred ca ar avea cineva dreptul sa sustina ca Parintele era "paralel cu stiinta". Nu, om de stiinta poate nu era, dar o cunostea foarte bine, de asta sunt sigura, mai mult decat esti tu sigur de contrariu.

Si exemplu de parti ilogice din stiinta este chiar subiectul pe care il tratam la acest topic: evolutionismul, si prin urmare, crearea unei iconomii intregi a lumii de catre ea insasi, ceea ce este total absurd.

În prealabil postat de konijiro

Cand m-am ferit? Cat despre partea a doua a afirmatiei tale, este profund ilogica. Ma luptam si impotriva BauBaului din dulapul de la bucatarie cand aveam 5 ani, si impotriva zmeilor din Povestile Nemuritoare, inseamna ca si ei exista?

Te-ai ferit intr-un post de pe la pagina 13 sau 14, cand I-ai inlocuit Numele cu altceva. Asta cu bau baul e o ironie ieftina. Nu cred eu ca aduceai atatea "argumente" impotriva lui "bau bau". SI nu ma refeream la ceva "ilogic", ci ma refeream la faptul ca, poate undeva in sufletul tau, ateismul tau se "inmoaie" si ti-e teama ca tot ce spunem noi sa fie adevarat, si de aceea lupti pentru aceasta idee pe care o sustii, doar doar o fi adevarata. Acum, nu stiu eu ce se intampla in sufletul tau, dar sunt sigura ca daca ai incerca macar sa afli adevarul si scopul tau (cel adevarat) in viata, poate acea latura iti va iesi la iveala.

Am auzit un lucru foarte interesant de la un psiholog (care poate fi considerat "om de stiinta"): cei care (de exemplu) aud ca li s-a intamplat o nenorocire, primul lucru pe care il fac este sa nege ca aceasta nenorocire s-a petrecut cu adevarat, al doilea este sa devina optimist si sa spuna ca totul este o gluma, iar al treilea lucru pe care-l face, vazand ca cel care-i aduce vestea staruie cat se poate de serios ca nu este o minciuna, este sa lupte impotriva acestei vesti (cu sine insusi in special), tocmai din cauza ca in sufletul lui exista o urma de indoiala, iar el vrea sa si-o indeparteze cu orice pret, apeland la aceasta lupta absurda impotriva realitatii, pentru a-si gasi "pacea" temporara.
Dar tocmai asta este buba, ca realitatea exista, chiar daca tu crezi sau nu in ea.
Nu exista: "daca eu nu cred, atunci nu exista" pentru ca asta ar fi intr-adevar <<ilogic>>.

În prealabil postat de konijiro

Ce bine ar fi daca ai aplica asta mai des...

Am zis "daca nu cunosc" nu "daca cunosc" e o diferenta.

P.S.: desi pare poate absurd pentru tine, eu tot sper ca tu sa te intorci si sa-ti dai seama de scopul vietii oamenilor, si mai ales al tau, pe pamant, si asta nu datorita a ceea ce am spus eu, ci a ceea ce vei simti la un moment dat, pentru ca sunt sigura ca va aparea un moment in viata ta care iti va zdruncina intr-un fel impietrirea. Si spun asta pentru ca stiu destul de multi oameni care nu credeau in Dumnezeu, si care, printr-o intamplare din viata lor, si-au dat seama de existenta Lui.

Sa te intoarca Dumnezeu!