Psaltirea in versuri

[tigerAvalo9]

Am mai pus,Cristian.Mie imi plac foarte mult ce am pus mai sus si ce pun acum:

Psalomul lui David,121

Dumnezău, Dumnezăul mieu svinte,
Cercetează şi mă ia aminte!
Prin ce lucru îmi-urneşti departe
Agiutoriul de la greutate?
Mi-s departe de la mântuinţă
Graiuri ce-am zâs fără socotinţă.
Zua ţ-voi striga, Dumnezău svinte,
Nu mă vei asculta, nici aminte.
Şi de noapte să nu mi să ţâie
Strigarea mea-n loc de nebunie.
Că dintr-a ta svântă lăcuinţă
Lui Izráil eşti vântă-n credinţă.
Moşii noştri tu le-ai fost nedejde,
Şi tu-i mântuiai de la primejde.
Spre tine striga din greutate,
Şi să mântuia cu bunătate.
Nedejdea le-au fost toată pre tine,
Şi n-au păţât nicăiuri ruşine.
Dară eu ce sunt, Dumnezău svinte?
Că om nu sunt, să mă iei aminte,
Ce-s un vierme şi fără de treabă,
Ca omida ceea ce-i mai slabă.
Şi-ntre oameni încă-s de ocară
Şi mustrare tuturor din ţară.
Mă-mprohită cineş mă zăreşte,
Buze mişcă, cu capul clăteşte:
„Zâci că Domnul îţ este nedejde,
Acmu să te scoaţă de primejde,
Şi noi să vedem de ţi-i cu bine,
De să Domnul voieşte cu tine“.
Tu eşti, Doamne, ce m-ai tras din maţe
Şi maică-mea m-ai dat viu în braţe.
Şi m-ai pus la sân de mi-ai fost viaţă,
Hrană şi cu saţâu de dulceaţă.
Din mătrice şi din scăldătoare,
Şi din faşe m-ai pus pre picioare.
Şi din zgăul mamii, Doamne svinte,
Tu-m eşti Dumnezău, şi-ţ ad-aminte,
De la tine să nu fiu departe,
Ce-m dă agiutori la greutate.
Că nu-i nimi să mă folosască,
Fără tine, nice să mă crească.
Giuncii şi cu tauri mă-mpresoară,
Cu căscate guri, să mă omoară,
Ca leii ce apucă şi zbiară,
Cu gurile rânjite, pre hiară.
Şi ca apa fui vărsat afară,
Şi oasele mi să răşchirară.
Inema-n zgău mi să veştezeşte,
Ca o ceară când să răstopeşte.
Mi-i vârtutea ca hârbul de sacă,
Limba-n gingini lipită să neacă.
Şi m-ai lăsat, Doamne,-n ţărna morţâi,
Şi cânii mă-ncungiură cu toţâi.
Cete de vicleni mă ocoliră,
Mâni, picioare îm potricăliră,
Şi oasele toate m-numărară,
Şi nice-ntr-o samă mă băgară.
Şi hainele, să nu mi le strice,
Şi le feceră părţ fără price.
Şi pentru veşmântul denafară
Pusără cu sorţâi de-aruncară.
Ce tu, Doamne, să nu-m pui departe
Agiutoriul tău la greutate.
La nevoia mea să iei aminte,
Să mă sprejineşti, Dumnezău svinte.
Şi sufletul să-m scoţ de la armă,
De nevoaie grea fără de samă.
Sângură născuta mea cu mine
Să scape de mânule de câine.
Şi să mă scoţ de mişelătate,
Să nu petrec delung răutate.
Leul gura să i să despice,
Inorogii coarne să le pice,
Să li să tâmpască sămeţia,
Să-ş cunoască şi blăstămăţâia.
Iară eu ţ-voi spune svântul nume
Fraţâlor miei şi-n mijloc de lume.
Carii aveţ cătră Domnul teamă,
Lăudaţ şi-l făliţ fără samă.
Şi Iiacov cu toată sămânţa
Cătră Domnul să-ş ţâie credinţa.
Şi toată sămânţa să să teamă
Lui Izráil de dâns fără samă.
Că rugă de mişel nu defaimă.
Ce-l priìmeşte cu drag fără samă.
Şi de mine a sa sfântă faţă
Nu-ş ascunde cu ură de greaţă.
Şi mi-aude când îi strig cu jele,
De mă scoate de la nevoi grele.
Că eu, Doamne, pre tine te-am fală
Şi te laud fără de sâială.
În mijloc de beserică mare
Îţ voi mulţămi şi-ntr-adunare.
Pominoace încă ţ-voi aduce,
Jărtve grase şi colive dulce.
Carii îţ fac slujba-n frică multă,
Cu mişeii cu carii te-ascultă,
Bine vor mânca cu saţâu mare,
Mulţămind cu laudă-n cântare.
Şi inema le va fi-n dulceaţă,
Petrecând în veci de veci în viaţă.
Marginile lumii să să sâmţă,
Să să-ntoarcă toate cu credinţă
Şi să ţî să-nchine-n dereptate
Toţ păgânii şi limbi de departe.
Şi ş-vor părăsî păgânăţâia,
Că ţi-i, Doamne, a ta-mpârăţâia.
Şi vei împărăţî-n limbi păgâne,
De li-i îmblânzî cu a ta pâine.
Pre boierii lumii, fără price
Să să roage,-n saţâu să mănânce,
Şi când ti-i ivi fără zăbavă,
Cei din ţărnă să-i rădici cu slavă
Denaintea ta, să ţî să-nchine,
Când le vei da plata, cum să vine.
Şi atunce, Doamne, de primejde
Sufletul mieu să te-aibă nedejde,
Că pre tine, Doamne, te am viaţă,
Sufletului mieu trai cu dulceaţă.
Şi cei i-ai dat pre lume sămânţă,
Să-ţ slujască cu tare credinţă.
Şi ruda pre urmă carea vine,
Să dea veste, Doamne, de la tine.
Să-ţ mărturisască dereptatea
Ruda ce să naşte-n toată partea.
Să răspunză de ce-au făcut Domnul
Bunătatea sa preste tot omul