"Lui Hristos ii plac oamenii delicati"

[Karine]

În prealabil postat de VladCat

Exista printre noi de multe ori, chiar si printre cei care se chestioneaza permanent asupra propriilor actiuni, ori poate mai ales printre acestia, un scurt dialog cu propria constiinta, in care replica noastra suna cam asa : "- II va face bine sa ii mai taie cineva din orgoliu", ori "- Nu e datoria mea sa ii menajez lui mandria" ori "- Chiar daca se ataca ii va face bine", etc. !

O secunda...
"cei care se chestioneaza permanent asupra propriilor actiuni" cine sunt?

sunt cei ce sunt deranjati de comportamentul celuilalt si pe care incearca sa il corecteze/trezeasca, samd? Pai daca ceva ma derajjeaza la altul si eu sunt atent la propriile actiuni, intai aflu de ce ma deranjeaza.... pe mine! Rezolv problema cu mine ( caci nespus de multe daruri/lectii invatam de la cei ce ne deranjeaza "iubitii pe vrasmasii vostri") si mai apoi daca ma pot apropia de celalalt cu dragoste ii cer voie sa ii spun ce durere imi fac eu mie cu comportamentul lui. Am invatat ca omul e mult mai receptiv sa ajute decat sa fie ajutat, deci ii zic:" ajuta-ma sa ies din durerea asta, ajuta-ma sa te inteleg de ce faci asa". De multe ori, oamenii nu stiu ce consecinte au actiunile lor iar daca stiu si fac "raul" intentionat imi dau seama ca mare e durerea din ei daca iese si inafara sa ii raneasca pe altii.
E f important sa asculti cu inima ce spune celalalt, sa intelegi ce spune el, nu ce crezi tu ca zice el, ce intelegi tu din spusele lui.... de fapt, sa asculti ce nu zice el in vorbe...
Da, intentia gandului meu ajunge la sufletul celuilalt inainte ca vorba mea sa ajunga la urechea/ inima lui. Aproapele meu este faptura lui Hristos, oamenii sunt minunate suflete imbracate in haine de carne..siactiunile si vorbele lor le reflecta pe rand.... asta incerc sa tin mereu in minte in relatiile mele cu oamenii.
Pace si intelepciune va doresc.