umilitinta versus demnitate

În prealabil postat de ingerul_pazitor

buna dragii mei

am o mare suferinta in suflet si anume: eu mereu imi cer iertare si cand gresesc si cand nu, insa eu mereu pic de proasta iar ceilalti isi pastreaza cu demnitate respectul.
eu nu mai inteleg nimic din religia asta, care e treaba cu umilinta ca vad ca daca o aplic in afara de faptu` ca eu sunt cea care sufar si mi se inchide usa in nas, nu am nimic de castigat....

In primul rand semenilor le ceri iertare cand gresesti.Daca o faci cand nu gresesti este semn de linguseala,nu da bine.Doar lui Dumnezeu ii ceri iertare asa.Mai este un aspect :cum iti ceri iertare de la semeni! Atunci cand ceri iertare,o faci din suflet,privind in ochi interlocutorul.Daca te uiti in jos, ai o atitudine umila,slugarnica, aia nu mai e iertare,aia e auto-umilinta.Te umilesti singura, MAI ALES CA ESTI SI FEMEIE! Deci mai ales cand gresesti fata de un barbat, atentie mare cum iti ceri iertare.
Gresim,ok,ne cerem iertare DEMN,fara umilinta!Umilinta este o atitudine pe care o generezi TU, nu cei din jur.La cei din jur vezi REACTIA la gestul tau de UMILINTA,nu de iertare.Iar oamenii in general se feresc de astfel de oameni "umili"..Sa stii ca si cel mai necajit/sarac om de pe planeta,poate avea o atitudine demna si nu umila.
Nu stiu daca m-am facut inteleasa bine..Iti mai explic daca doresti...