Papalitatea

[Adriana3]

"SFANTA TREIME

95. Pentru ce numim, in articolul 1 din Simbolul Credintei, pe Dumnezeu, "Tatal"?
Dumnezeu este unul dupa fiinta Lui. Descoperirea dumnezeiasca ne invata insa ca acest Dumnezeu, unul dupa fiinta, este in trei persoane: Tatal, Fiul si Sf. Duh. Aceste trei persoane sau ipostasuri dumnezeiesti alcatuiesc Sf. Treime, taina de nepatruns de mintea omeneasca si impartasita noua prin Descoperirea dumnezeiasca. Cuvantul "Tatal" din Simbolul Credintei ne arata prima persoana a Sf. Treimi. El arata insa si legatura fiasca pe care noi, credinciosii, o avem cu El, caci El este "Tatal nostru", asa cum spunem la inceputul Rugaciunii Domnesti."

http://www.patriarhia.ro/ro/documente/catehism07.html

IPOSTÁS s. n. v. ipostază.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de gall | Greșeală de tipar | Permalink

IPOSTÁS s.n. v. ipostază.
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

ipostás (-suri), s. n. – Stare, situație; aspect, înfățișare. Gr. ὑπόστασις (sec. XVIII). Este dublet al lui hipostază, s. f., din fr., care l-a înlocuit complet (DAR; Gáldi 202).
Sursa: DER | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

http://dexonline.ro/definitie/ipostas

IPOSTÁZĂ, ipostaze, s. f. Stare, situație în care se găsește cineva sau ceva; aspect, înfățișare, chip. [Var.: (înv.) ipostás s. n.] – Din fr. hypostase.
Sursa: DEX '98 | Adăugată de gall | Greșeală de tipar | Permalink

IPOSTÁZĂ ~e f. Stare sau situație în care se găsește cineva. [Sil. -po-sta-] /<sl. ipostas, ngr. hypostasis
Sursa: NODEX | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

IPOSTÁZĂ s.f. 1. (La Platon) Fiecare dintre cele trei substanțe spirituale (individul – unul, intelectul și sufletul) care împreună cu materia constituie lumea inteligibilă. ♦ (În teologia creștină) Fiecare entitate a trinității. 2. (Gram.) Schimbare a categoriei gramaticale. 3. Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. [Var. ipostas s.n. / < fr. hypostase, cf. gr. hypostasis – ținere].
Sursa: DN | Adăugată de LauraGellner | Greșeală de tipar | Permalink

IPOSTÁZĂ s. f. 1. stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare. 2. (la Plotin) fiecare dintre treptele ierarhice ale principiului divin. 3. (în teologia creștină) fiecare entitate a trinității. (< fr. hypostase)
Sursa: MDN | Adăugată de raduborza | Greșeală de tipar | Permalink

IPOSTÁZĂ s. 1. v. aspect. 2. v. situație. 3. v. împrejurare.
Sursa: Sinonime | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

ipostáză (situație, înfățișare) s. f. (sil. mf. -sta-), g.-d. art. ipostázei; pl. ipostáze
Sursa: Ortografic | Adăugată de siveco | Greșeală de tipar | Permalink

ipostază, ipostaze s. f. 1. Stare, situație în care se găsește cineva; aspect, înfățișare, chip; p. ext. fază. 2. (În neoplatonism, la pl.) Trepte ierarhice ale principiului divin. 3. (În creștinism, în forma ipostas) Fiecare dintre cele trei persoane: Tatăl, Fiul și Sfântul Duh, sub care este înfățișat Dumnezeu. [Var.: ipostás s. n.] – Din gr. ipostasis, sl. ipostasĭ.
Sursa: D.Religios | Adăugată de blaurb | Greșeală de tipar | Permalink

http://dexonline.ro/definitie/ipostază