Eliberare - Iluminare

[florin.oltean75]

In budism, eliberarea si iluminarea sunt doua realizari diferite.

Eliberarea este atinsa atunci cand continuumul fiintei intra in wu wei sau altfel spus nu mai este afectat de nici un fel de proces. Aceasta stare poate fi atinsa numai atunci cand este inteleasa natura ultima a realitatii. Este o realizare exceptionala, bazata esentialmente pe intelegere. Intelegerea nu poate fi penetranta fara modificarile alchimice interne care aliniaza perfect sistemul minte-corp, generand o suplete mentala extraordinara. In budism se spune ca sunt dezarticulate sau pulverizate cele 12 verigi interdependente din dimensiunea cauza-efect, care este astfel transcensa. Poetic sunt multe expresii care exprima eliberarea, de exemplu dimensiunea dinamica a spatiului sau atemporalitatea actionala pentru ca pot fi manifestate nesfarsite actiuni simultane fara ca esenta sa fie in vreun fel afectata. Cel nemiscat in vastitatea naturii ultime a realitatii, care devine prin meditatie interiorul sau, (trupul adevarului) devine o sursa inepuizabila de actiuni.


Iluminarea reprezinta mult mai mult decat eliberarea. Iluminarea este indisolubil legata de conceptul de bodhicitta. Aceasta atinge in plus fata de eliberare, nervul extatic al realitatii, prin curgerea propriului sine in sinele tuturor fiintelor. Bodhicitta rastoarna balanta sinelui provocand o reactie extatica, pura, inimaginabila. Aceste curgeri in altii sunt experimentate intr-un mod imperfect de fiintele ordinare, in special, in relatia parinte-copil, cand sinele poate fi recunoscut cu usurinta in celalalt. Bodhisattva depaseste particularitatea, aducand-o la perfectiune si universalizand-o. Astfel realizeaza o curgere fara incetare, continua in toate fiintele.