Ortodocsii trecuti la Protestantism probabil vor ajunge in iad

Doamna,eu sunt protestant.Nu pot comenta ce fac ortodocsii care trec la protestantism dar,daca este sa ma intrebati pe mine,ei trec la neoprotestantism.Datorita modului cum, eu calvinist, inteleg notiunea de ,,Biserica a lui Hristos" nu este necesar sa treaca cineva la confesiunea mea ci poate sa fie in Hristos stand in confesiunea lui,precum cea ortodoxa.In plus noi calvinistii nu consideram ca doar dintre noi se vor mantui oameni.Va las o opinie a noastra asa cum a fost ea prezentata de Charles Haddon Spurgeon.

Este un lucru mare a-ți începe viața de credință crezând o învățătură bună și solidă. Unii oameni au primit douăzeci de “evanghelii” diferite în cam la fel de mulți ani. Este greu să prezici câte “evanghelii” vor mai primi până când vor ajunge la capătul călătoriei lor. Eu mulțumesc Domnului pentru că El m-a învățat evanghelia mai devreme în viața mea. .O constantă schimbare a crezului este o pierdere sigură. Dacă un pom este desrădăcinat de vreo două, trei ori pe an, nu vei avea nevoie să construiești un pod mare în care să-ți înmagazinezi merele deoarece nu vei avea mare recoltă. Când oamenii își schimbă mereu principiile doctrinale, ei nu sunt înclinați să aducă mult rod pentru slava lui Dumnezeu.

Dacă un drag sfânt de-al lui Dumnezeu a pieri vreodată, la fel de bine să piară toți; dacă unul din cei ce au intrat în legământ s-a pierdut, la fel de bine să se piardă toți deoarece atunci nu mai ar exista nici o promisiune adevărată.Dacă Dumnezeu m-a iubit odată, atunci El mă va iubi pentru totdeauna. Dumnezeu are o minte atotputernică. El a aranjat totul în giganticul Său intelect cu mult înainte de a crea și odată ce El a pus ceva la punct, El nu se mai întoarce ca să altereze ceea ce a făcut. “Aceasta trebuie să fie” spune El, și mâna de fier a destinului notează evenimentul respectiv și ceea ce spune Dumnezeu se face. “Acesta este scopul Meu” și el va sta în picioare deoarece nici pământul nici iadul nu-l poate altera. “Acesta este decretul Meu”, spune Domnul, “duceți-l la îndeplinire, voi, sfinți îngeri, smulgeți-l de pe porțile raiului, voi, dracilor, dacă puteți, dar voi nu puteți altera decretul, va sta în picioare pentru totdeauna”. Dumnezeu nu-și schimbă planurile. De ce ar trebui să și le schimbe? El este Atotputernic și în consecință, poate să facă tot ce dorește. De ce ar trebui să se răzgândească? El este atot-înțelept și în consecință, nu a putut să plănuiască greșit. De ce ar trebui să se răzgândească? El este Dumnezeul veșnic și în consecință, El nu poate muri înainte de a-și atinge scopul. De ce ar trebui să se schimbe El? Voi, atomi neînsemnați de pământ, efemeri, trecători ce sunteți, voi insecte care vă târâți pe această frunză de laur a existenței, voi vă puteți schimba planurile, dar El niciodată, niciodată nu și le va schimba pe ale Sale. Mi-a spus El că planul Său este să mă mântuiască? Atunci eu sunt pentru totdeauna în siguranță.

Nu cred că sunt diferit de vreounul din fratii mei Calviniști în ceea ce cred dar sunt diferit de ei în ceea ce privește lucrurile pe care nu le cred. Nu susțin mai puțin decât ei dar susțin mai mult, cred eu, puțin mai mult din adevărul revelat în Scriptură. Nu există doar acele învățături cardinale ale Scripturii prin care să ne îndreptăm corabia vieții înspre Nord, Sud, Est sau Vest, ci pe măsură ce studiem Cuvântul, începem să învățăm cât ceva despre Nord-Vest și despre Nord-Est și toate celelalte direcții care se cuprind între cele patru puncte cardinale. Sistemul de adevăr revelat în Scripturi nu este doar o linia dreaptă simplă ci două astfel de linii și nici un om nu va reuși să obțină o vedere bună asupra aevangheliei până când nu află cum să privească înspre amândouă liniile simultan. De exemplu, citesc într-o Carte a Bibliei, “Și Duhul şi Mireasa zic: Vino! Şi cine aude, să zică: Vino! Şi celui ce îi este sete, să vină; cine vrea, să ia apa vieţii fără plată!”. Totuși, eu sunt învățat în altă parte a Bibliei că “nu atârnă nici de cine vrea, nici de cine aleargă, ci de Dumnezeu care are milă”.

Văd, într-un loc din Scriptură, providența lui Dumnezeu peste tot ce a creat, și totuși văd de asemenea, și nu mă pot abține să nu văd, că omul trăiește cum dorește și că Dumnezeu a lăsat acțiunile omului, într-o mare măsură, în mâna voinței libere a acestuia. Acum, dacă ar fi să declar că omul a fost așa de liber să acționeze încât nu a existat nici un control al lui Dumnezeu asupra acțiunilor sale, aș fi adus foarte foarte aproape de ateism. Dacă, pe de altă parte, declar că Dumnezeu conduce universul în așa fel încât omul nu este destul de liber pentru ca să fie responsabil, aș fi adus imediat în prăpastia fatalismului.
Faptul că Dumnezeu predestinează și faptul că totuși omul este responsabil, sunt două realități pe care puțini le pot vedea într-un mod clar. Ele sunt considerate drept inconsistente și contradictorii dar nu sunt. Vina este în slaba noastră abilitate de a le înțelege. Două adevăruri adevărate nu pot fi contradictorii. Dacă deci, găsesc că este predat într-o parte a Bibliei că totul este rânduit mai dinainte, și este adevărat, și găsesc de asemenea în altă parte a Bibliei că omul este responsabil pentru toate acțiunile sale, și sțiu că și aceasta este tot adevăr, atunci numai din cauza nebuniei mele îmi imaginez că aceste adevăruri se pot contrazice. Nu cred că ele pot fi puse laolaltă și unite pe vreo nicovală omenească dar cu siguranță că ele vor fi una în veșnicie.

Aceste învățături sunt ca două linii care sunt aproape paralele în așa fel încât mintea umană care le urmărește până se pierd în orizont nu va descoperi niciodată că ele de fapt se întâlnesc, dar ele cu siguranță că se întâlnesc și se vor întâlni undeva în veșnicie, aproape de tronul lui Dumnezeu, de unde izvorăște orice adevăr."