Ispita sinuciderii

[laurastifter]

În prealabil postat de lacrimi

Sper ca te referi doar la partea cu multumirea pentru cele rele si nu la sinucidere...

Eu cred ca Dumnezeu ne da rele spre folosul nostru duhovnicesc. Si de aceea trebuie sa Ii multumim. Nici un iubitor de Dumnezeu nu se lasa prada deznadejdii oricat de mare ar fi necazul sau. Trebuie sa ne purtam crucea, oricat de grea ar fi ea. Si sa nu uitam ca numai Dumnezeu poate face minuni; prin credinta, incredere in Dumnezeu si rugaciune fierbinte putem trece peste orice. Nu exista problema care sa nu aiba rezolvare in fata Domnului si nu exista necaz care sa aiba drept rezolvare sinuciderea.

Doamne ajută!
Aţi scris aşa: "Eu cred ca Dumnezeu ne da rele spre folosul nostru duhovnicesc".
Eu cred că Dumnezeu nu ne dă rele niciodată, pentru că El nu este autorul răului, ci Izvorul absolut al binelui şi al iubirii.
Cât despre existenţa răului în lume... aceasta se datorează tocmai îndepărtării noastre de Dumnezeu.
Mi-am amintit acum cuvintele Sfântului Policarp al Smirnei, pe care le-a rostit în faţa prigonitorilor: "De 86 de ani Îi slujesc lui Hristos şi nu mi-a făcut niciun rău. Eu de ce să-L trădez pe Împăratul meu Care m-a mântuit?".
Hristos nu ne face rău niciodată. Slavă Lui pentru tot binele pe care-l revarsă neîncetat asupra noastră! Slăvit să fie Domnul pentru ceea ce ştim şi pentru ceea ce nu ştim despre iubirea Sa faţă de noi!

Hristos în mijlocul nostru!