Relatiile parinti/copii, frati/surori - nevoie de incurajari

[AlinB]

În prealabil postat de AGabriela

1. Tatal meu nu a fost langa noi afectiv si fizic cand aveam mai mare nevoi de el (este valabil pentru toti trei)
2. Toti suntem majori, in stare sa ne tinem pe picioarele noastre, cu studii terminate in functie de capacitatea si vointa fiecaruia
3. Este la casa lui (sau a lor) si din pacate traieste in concubinaj cu o fata. Stiu ca este pacat, l-am sfatuit (cand am reusit si am avut ocazia) sa se casatoreasca religios, dar daca ei nu constientizeaza, nu ii pot obliga (si oricum nu sunt in relatie buna cu ei ca sa ma asculte)
4. Relatia mea cu mama este destul de apropiata. Mi-a fost in unele cazuri cea mai buna prietena
5. In seara aceasta am reusit sa stabilesc o intalnire cu parintele meu duhovnic. Drept urmare maine, cu ajutorul lui Dumnezeu, voi sti sa-ti raspund si la aceasta intrebare

Sa inteleg ca tatal vostru nu mai locuieste cu voi? A murit?
Sau, daca sta cu voi, lucreaza? Plateste si el uitilitatile? Cu el cum te intelegi?
Nu prea am inteles exact care e situatia din ce ai scris.

Varsta conteaza, si la 18 ani esti major si la 30 - dar perspectiva este diferita dpdv material si a posibilitatilor de a te intretine in viata, a prioritatilor, etc.
Cine vrea sa-ti dea un sfat la obiect nu poate face abstractie de acest detaliu.