Despre puterile ceresti

[fallen]

Din pacate de la o vreme e posibil sa fii cazut intr-o grava ratacire. E posibil ca ratacirea se aiba drept sursa o carte pe care o citesc (de altfel amuzanta, in alte conditii, dar a picat pe un "teren' putin labil) , in care personajul principal mosteneste de la predecesorii sai un pact cu diavolul (pe scurt, acesta le-a promis ca le indeplinste orice dorinta, dar daca aceasta nu ii face fericiti, sufletele lor ii apartin, iar pana la personajul in cauza nici unul din stramosii lui nu-i scapase; ramane de vazut daca el va reusi, n-am terminat cartea).
In fine, problema mea e ca am inceput sa banuiesc ca unele dintre "meritele"pe care i le-am atribuit ingerului pazitor, si de care eram foarte mandra, sa nu ii apartina cumva celui rau. De ce zic asta? Pentru ca m-a ajutat si m-a protejat de multe ori atunci cand am gresit si am facut rau (m-a ferit sa nu ma accidentez cand am spalat, intins si calcat rufe duminica pe timpul slujbei, m-a ajutat pe vremuri sa ajung acasa in siguranta dupa ce am consumat alcool, m-a ferit sa nu patesc absolut nimic rau cand am facut niste "interventii", daca ma-ntelegeti), in schimb cand am facut sau am vrut sa fac bine, ori nu am reusit, ori am fost aspru pedepsita. Nu cumva, oare, ingerul pazitor a plecat rusinat de cand am facut primele pacate, iar acum ma "pazeste" cel rau, incercand sa ma pacalesca ca imi face bine, cand el de fapt vrea sa-mi arate ca orice as face, nu ii mai pot scapa?